Revista >> Octombrie 2019 [Nr. 218] >> Cercetare & Invatamant superior

Elaborarea Cadrelor Strategice Naționale de CDI şi de Specializare Inteligentă – misiunea majoră a noului ciclu de planificare a finanțării

Alexandru Batali

23 Octombrie 2019

Există și referinţe pozitive de la care se poate pleca în elaborarea strategiilor naționale: de exemplu, experienţa acumulată în prima jumătate a anului, când România a deținut preşedinţia CE. „Această poziţie ne-a oferit oportunitatea de a cunoaşte mai bine şi de a fi aproape de toate agendele strategice pentru majoritatea iniţiativelor europene. Trebuia să vedem ce ne interesează, cum ajungem să facem parte activ din ele, cum să ne punem în valoare expertiza, resursele, capacitatea, astfel încât sinergia să nu mai fie doar o poveste. Din cauza abordărilor sectoriale, de tip siloz, la care trebuie să renunţăm dacă vom vrea cu adevărat să discutăm de specializare inteligentă, am pierdut ocazia de a fi în driving seat pentru High Performance Computing și Inteligență Artificială. Dar există în continuare oportunităţi în fază incipientă, cum este și agenda de cercetare la Marea Neagră”, apreciază prof. Curaj. Acesta subliniază și că avem de partea noastră unicităţi care ne pot da avantaj competitiv: „ELI-NP este cel mai cunoscut. Este vorba despre a fi la frontiera științifică și tehnologică, unici în lume. Provocarea este de a stimula mecanismele de spillover de cunoaștere și economice, care să accelereze afaceri de înaltă tehnologie, care să creeze competitivitate și impact, de a folosi șansa unicității pentru a dezvolta inteligent un întreg teritoriu – Laser Valley; este despre a folosi sinergic fondurile naționale, cele de coeziune și cele accesabile direct la Bruxelles. Ține doar de ambiția noastră și de capacitatea de a acționa!”

Minimum 30%, poate chiar 35% din fondurile de coeziune, cel puțin până la acest moment, vor fi destinate specializării inteligente, iar România ar putea beneficia și de aprox. 6 miliarde de euro finanțare publică a CD în perioada 2021-2027. „În total, în noul ciclu de finanţare vorbim depre aproximativ 14 miliarde de euro în țară, dar fără schimbarea mentalităţii şi fără transformarea structurilor instituționale existente aceşti bani nu vor putea fi valorificaţi și nu vor genera impactul așteptat. E obligatoriu să gândim instrumente de finanțare agile, dinamice, fără încărcare administrativă inutilă. Trebuie să fim capabili să răspundem geometriei variabile a programelor finanțate de la Bruxelles pentru a atrage cât mai multe resurse în țară, pentru a stimula parteneriatul internațional și pentru a finanța sinergic proiectele de calitate. Trebuie să finanțăm performanța și să recunoaștem excelența dovedită internațional. Va trebui să evaluăm la timp proiectele și să nu mai repetăm nerealizările perioadei curente, în care au trecut și trei ani de la depunerea de proiecte pentru fonduri structurale și nu sunt încă elavuate, sau vor fi evaluate și finanțate abia acum; dar, mai sunt de interes, asta este întrebarea? Avem capacitate de a evalua proiecte, prin probabil una dintre cele mai performante platforme on-line din Europa, UdiDirect, și avem un portal impresionant de resurse umane, BrainMap. Cine ne oprește să evaluăm proiectele în țară, în modul în care CE evaluează proiectele de cercetare pentru a le finanța? Avem capacitate, știm cum să facem, avem experți români și străini! Care este ambiția noastră?”, lansează provocarea prof. Adrian Curaj.

Dar şi pe frontul constrângerilor
Pe lângă provocările evidenţiate, vor exista şi o serie de constrângeri care vor sta în calea proiectului SIPOCA.
Timpul de parcurgere a etapelor prevăzute poate fi un factor perturbator. Proiectul se desfăşoară pe o durată de 3 ani, dar mare parte din activităţi vor avea loc în primul an, când trebuie pregătit noul ciclu al Strategiei naţionale de CDI şi al Strategiei de specializare inteligentă. În prima parte a anului viitor trebuie deja să existe opţiuni pentru specializarea inteligentă. „Acestea nu trebuie să copieze agendele altor țări, ci să ţină cont de specificul şi dinamica locală, regională și națională, desigur în context european, să stimuleze valorificarea potențialului existent și să contribuie la crearea de masă critică. Strategia va trebui să aibă însă un mecanism funcțional de coordonare la nivel național. Lipsa acestui mecanism este unul dintre minusurile majore ale perioadei 2014-2020, iar consecințele se văd. Din nou, ține de viziune și de determinarea de a acționa!”, consideră prof. Curaj.

În viziunea acestuia, e vital ca statul sa actioneze antreprenorial: să-și dezvolte capacitatea de a orchestra şi facilita dezvoltarea ecosistemelor de inovare și antreprenoriat, de a orchestra procesul de specializare inteligentă, de a diminua încărcarea administrativă și de a veni cu instrumente de finanțare agile pentru finanţarea proiectelor de cercetare și inovare, pentru dezvoltarea capacității de a transfera tehnologii, pentru a interveni în momentele în care riscul este major și de a ajuta acolo unde este potențial evident, dar riscul e încă prea mare pentru ca interesul privat să se manifeste.

„Privind spre mecanismele instituționale, avem capacitate dezvoltată în ultimii douăzeci de ani în direcția science driven innovation; finanțăm prioiecte de cercetare, de cercetare-dezvoltare și într-o oarecare măsură de inovare, evaluăm în buna practică internațională, avem mecanisme de finanțare bilaterală și suntem activi în mecanisme de finanțare internațională de tip JPI, JTI, ERA-NET, Eureka și EuroStars. Nu avem nimic pe linia business driven innovation. Raportul PSF (Policy Support Facilitation) pentru Romania, „Start-up, Scale-up and Entrepreneurship Ecoasystem“, de acum doi ani, realizat de Comisia Europeană la solicitarea din 2016 a Romăniei, ne spune ce transformări instituţionale ar fi necesare. Este vorba de un mecanism de tip Enterprise Romania, mecanism prezent în majoritatea țărilor UE, dar care lipsește total în Romania. Și raportul a rămas doar pe hârtie!”

„Cum construim drumul spre excelență? Cum susţinem şi recompensăm excelența, cum susținem concentrările/hub-urile majore și clusterele unde lucrurile se întâmplă cu adevărat la frontiera frontierei cunoaşterii, la frontiera frontierei tehnologice? Sunt alte teme de reflecție pe care prof. Adrian Curaj le-a adus în dezbaterea publică. „Este nevoie de o investiţie masivă în construcţia unei autostrăzi care duce spre excelență. Avem o infrastructură de cercetare fantastică, dar nu o folosim eficient. În ERRIS sunt aprox. 25.000 de echipamente care oferă mii de servicii de cercetare și tehnologice. Unele, din păcate prea puține, merg spectaculos, multe însă nu sunt utilizate, nu sunt vizibile, nu sunt accesabile, nu produc impact. Cum trebuie stimulate ca să ofere mai multe servicii de cercetare și/sau servicii tehnologice, cum să fie ușor accesabile de IMM și antreprenori? Cât de important este să existe program de tip voucher de experiment? Dacă în ciclurile anterioare am finanţat cu peste un miliard de euro dezvoltarea infrastructurii de cercetare, în cel care vine va fi o problemă să atragem 200-250 de milioane de euro pentru a sprijini furnizarea de servicii ştiinţifice şi tehnologice? Ne putem imagina ușor impactul major al unor astfel de intervenții; dar ne trebuie viziune și derterminarea de a acționa!”
***
După cum putem observa, începutul celui de-al treilea ciclu de pregătire a cadrului de finanţare şi funcţionare a cercetării româneşti aduce cu sine întrebări esenţiale, unele luminoase, altele neliniştitoare, dar toate aflate în căutarea unor răspunsuri potrivite pentru construirea unui cadru performant pentru (eco)sistemele naţionale de CDI şi antreprenoriat. UEFISCDI mizează din nou pe abordarea participatorie, orientată spre viitor şi spre acţiune, spre rezultate palpabile, în perspectiva anilor 2030. Ambiţia, implicarea şi creativitatea sunt energiile şi fluxurile puse în joc pentru a anima acest proiect încă de la debut şi pentru a genera strategii naţionale care vor marca capacitatea de inovare şi competivitate a României în următorul deceniu şi dincolo de acest orizont.