Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Erasmus+, numitorul comun al proiectelor de succes din īnvățămāntul universitar

23 Octombrie 2019



Se întâmplă și lucruri bune în învățământul românesc. Multe chiar, dar din păcate puține dintre ele reușesc să răzbată în mass-media. Conferințele anuale de valorizare organizate de ANPCDEFP sunt însă un bun prilej pentru a cunoaște și o altfel de realitate. O astfel de oportunitate a reprezentat-o evenimentul desfășurat recent la Cluj-Napoca, în cadrul căruia reprezentanții universităților din România, reuniți sub „umbrela“ programului Erasmus+, au avut ocazia să-și împărtășească nu doar provocările cu care se confruntă, ci și realizările cu care, fără falsă modestie, se mândresc.

Conferința de valorizare, dedicată proiectelor Erasmus+ implementate în cadrul învățământului superior, s-a desfășurat, în premieră, „în deplasare“, gazda evenimentului fiind Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. O premieră care se dorește transformată, în timp, în tradiție, reprezentanții ANPCDEFP confirmând deja intenția Agenției de a organiza următoarea ediție a evenimentului tot în afara Capitalei, pentru a fi mai aproape de partenerii din domeniul universitar din țară.
Ediția de la Cluj s-a derulat pe parcursul a două zile cu o agendă densă, alcătuită după principiul „unitate în diversitate“. Astfel, procesul de valorizare, realizat prin prezentarea și diseminarea exemplelor de bună practică ale proiectelor derulate prin intermediul programului Erasmus+, a fost completată prin abordarea unor problematici conexe, dar importante pentru mediul universitar: procesele de digitalizare a programelor de mobilități demarate deja de Uniunea Europeană (subiect pe care îl vom aborda într-o ediție viitoare) și strategiile de internaționalizare ale mediului universitar.

Ce aduce noul program?
Inevitabil, unul dintre subiectele „la zi“ abordate în debutul conferinței a fost cel al noutăților ce se prefigurează în viitoarea versiune a programului Erasmus. Subiectul a fost comentat concis de Monica Calotă, directoarea ANPCDEFP, care a evidențiat potențialele provocări pe care le poate genera îmbucurătoarea intenție a Comisiei Europene de a dubla sau chiar tripla bugetul alocat programului, în viitorul cadru financiar multianual 2021-2027.

Tema viitorului buget a fost abordată tangențial și de Ioan Ștefan Groza, secretar de stat în Ministerul Educației Naționale, care a precizat: „Principalele aspecte care urmează să fie negociate în perioada următoare sunt: numele programului, bugetul – dublat sau triplat, dar există și posibilitatea de a fi doar o creștere gradată a alocărilor anuale, deși numărul domeniilor vizate în viitorul program crește – guvernanța și actele delegate, noua inițiativă «Discover EU», precum și măsurile de susținere a rețelelor de Universități Europene.“

Prezentarea susținută de Adrian Georgescu a schițat principalele caracteristici ale viitorului program, fiind evidențiată cea legată de necesitatea creșterii capacităților incluzive și participative, prin adresarea mai multor grupuri țintă și categorii sociale și prin îmbunătățirea accesibilității. Pentru atingerea acestor deziderate, CE prevede o simplificare a procedurilor administrative prin digitalizare – dar nu numai – introducerea de formate noi și mai flexibile de mobilitate, readaptarea sistemului de alocare a granturilor (inclusiv prin introducerea posibilității solicitării unor finanțări suplimentare pentru activități de follow-up ale proiectelor), sprijin îmbunătățit pentru învățarea limbilor străine etc. Noile formate de mobilități vor include atât stagii de durată mai scurtă, cât și mobilități virtuale și fizice combinate, abordare complementară care are rolul de a crea premisele unor abordări multidisciplinare internaționale, precum și a unor programe de învățământ mai flexibile.



Perspective asupra internaționalizării
Subiectul internaționalizării învățământului superior a fost abordat dintr-o dublă perspectivă. Pe de o parte, cea a instituțiilor de învățământ superior din Cluj-Napoca, iar pe de alta cea a Consiliului Național al Rectorilor, organism de promovare a intereselor universităților în raport cu statul, care s-a implicat activ în ultimii ani în sprijinirea și coordonarea participărilor la evenimentele educaționale internaționale.


Pledoaria universităților clujene a fost deschisă de Universitatea de Artă și Design, o instituție de învățământ superior pentru care internaționalizarea reprezintă o prioritate, abordată însă cu prudență „pentru că ne dorim să fim capabili instituțional și mai ales cultural să integrăm studenții străini“, după cum a subliniat conf. dr. Mara Rațiu. O strategie diferită de cea a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu“, a celei de Științe Agricole și Medicină Veterinară – care anul acesta sărbătorește 150 de ani de existență și are o îndelungată tradiție în cooperarea internațională prin intermediul programelor Erasmus, CEEPUS, COST etc. – sau a Universității Tehnice, instituție cu șapte programe de specializări în limbile engleză, germană și franceză. Universitatea Babeș-Bolyai se distinge prin faptul că deține propriul Centru de Cooperări Internaționale, entitate necesară, după cum a explicat Călin Rus, prorector pentru comunicare, imagine, relația cu presă și relații internaționale: „Pentru noi este extrem de important să avem o puternică participare internațională. Suntem o universitate multiculturală, unde limbile de predare sunt română, maghiară și germană, dar avem programe integrale și în limba engleză și franceză și punem bazele unora noi, în chineză și japoneză.“

În acest context, directoarea ANPCDEFP, Monica Calotă, a lansat o inițiativă utilă și necesară dezvoltării componentei de internaționalizare adresată prorectorilor responsabili cu relațiile internaționale: „Dorim să creăm un cadru care să faciliteze întâlnirile și discuțiile despre provocările pe care le întâmpinați în acest domeniu și soluțiile pe care le-ați pus în practică. Încercăm astfel, prin crearea unei rețele la nivel național, să vă oferim sprijin pentru dezvoltarea instituțională a universităților.“

O altă perspectivă asupra procesului de internaționalizare a învățământului superior românesc a fost prezentată de către Ovidiu Folcuț, vicepreședinte al Consiliului Național al Rectorilor, sub tutela căruia, începând din 2016, au fost demarate primele inițiative comune. „Demersul s-a concretizat sub egida CNR, dar și cu ajutorul MEN, ANPCDEFP, UEFISCDI, CNRED etc., toată lumea a pus umărul la acest proiect. (...) În 2017, s-a ajuns la un stadiu de coeziune la nivel național și am avut primul pavilion al României la Conferința și Expoziția Anuală EAIE (European Association of International Education - n.r.) de la Sevilla, cel mai important eveniment educațional din Europa. Apoi, în 2018, au urmat o serie de târguri și evenimente de promovare și recrutare în Dubai, Maroc, Ucraina, Turkmenistan și Tunisia, precum și participarea la EAIE Geneva, cu 30 de universități din România, față de 21 în 2017. Anul acesta am avut primul pavilion la NAFSA (Association of International Educators - n.r.), la care au participat 24 de universități, și am fost prezenți pentru a treia oară consecutiv la EAIE, la Helsinki, cu 33 de universități. (...) Îmi doresc ca acest proiect să meargă mai departe pentru că asigură creșterea vizibilității și atractivității sistemului universitar românesc și facilitează stabilirea de noi parteneriate pentru proiecte educaționale și de cercetare. Cred însă că este nevoie de formarea unei echipe care să preia proiectul, pentru că am ajuns la un nivel de evoluție unde este necesară o resursă dedicată“, a concluzionat vicepreședintele Ovidiu Folcuț.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite