Revista >> Octombrie 2019 [Nr. 218] >> Cercetare & Invatamant superior

Erasmus+, numitorul comun al proiectelor de succes din învățământul universitar

Radu Ghitulescu

23 Octombrie 2019

Trei modele de bune practici
De-a lungul celor două zile de desfășurare, în cadrul conferinței de valorizare au fost prezentate 12 micro-studii de caz ale unor proiecte Erasmus+, selectate de către experții ANPCDEFP drept modele de bună practică, la nivel național, dar nu numai. Prezentăm trei „povești“ care pot fi considerate de succes – chiar dacă unele se află abia la început – având potențialul de a putea fi replicate la nivel național.

• Pledoarie pentru Universitățile Europene
Uniunea Europeană a lansat anul acesta primele proiecte-pilot pentru crearea Universităților Europene, al căror rol este de a revoluționa calitatea și competitivitatea învățământului superior european. La primul apel din 2019 au fost înregistrate 54 de candidaturi, iar dintre acestea au fost selectate 17 alianțe, din care fac parte și trei universități din România: Universitatea Tehnică de Construcții din București – European University for Smart Urban Coastal Sustainability (EU-CONEXUS); Universitatea din București – A European Civic University Alliance (CIVIS) ; Școala Națională de Studii Politice și Administrative – The European University in Social Sciences (CIVICA).

„Miza creării acestor Universități Europene este enormă și consider că, după Bologna, este al doilea mare val de schimbare din învățământul academic european. (...) La nivelul universităților participante va avea loc o transformare profundă, similară ca impact integrării României în Uniunea Europeană. Deoarece, pentru a crea o universitate unică europeană, trebuie să devenim compatibili pe toate nivelurile: programe de studii, entități administrative, mentalități etc. Recomandarea mea este să valorificați legăturile tradiționale pe care le aveți cu alte universități și să depuneți toate eforturile pentru a intra în proiectele de Universități Europene care se vor agrega. Dacă nu veți intra în aceste compoziții chimice academice există riscul să rămâneți pe dinafară“, și-a prezentat punctul de vedere prorectorul Universității din București, Sorin Costreie.

O pledoarie argumentată și de Luminița Matei, director general Direcția Generală Relații Internaționale și Afaceri Europene din cadrul MEN: „Începând din 2021, resursele financiare alocate noilor programe Erasmus și Orizont Europa se vor îndrepta cu precădere către Universitățile Europene, iar resursele sunt uriașe. (...) Unul dintre principalele noastre atuuri este echilibrul geografic, un criteriu obligatoriu care aduce mai multe puncte alianțelor. (...) Cred că la nivelul României participarea la proiectele Universităților Europene va constitui motivul pentru declanșarea unor reforme serioase în învățământul superior. De aceea, mesajul pe care vi-l transmit este să căutați să fiți în astfel de rețele și, pentru a participa, o puteți face chiar și constituind alianțe de universități românești.“

• Un proiect Erasmus Mundus de pionierat
„Programul European Forestry a fost dezvoltat în Finlanda încă din 2002 și a fost unul dintre primele programe de masterat care a primit finanțare CE de mai multe ori. Noi, la Universitatea Transilvania din Brașov, îl urmăream încă din 2009-2010 și l-am luat ca model pentru a dezvolta propriul nostru program de master, în limba engleză. În 2015 însă, universitatea noastră a fost cooptată în consorțiul coordonat de University of Eastern Finland, iar în 2016 am primit finanțare CE pentru acest program de master, apreciat ca fiind unul dintre cele mai bune în domeniul silviculturii la nivel european“, a explicat profesorul Lucian Curtu, de la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere.

Programul de masterat „European Forestry“ se derulează pe durata a doi ani și, fiind un program Erasmus Mundus, minimum 75% din burse sunt acordate unor candidați care vin din afara UE, preponderent din țările Americii de Sud. Anual se acordă 17-18 burse, dintre acestea maximum trei merg către candidați din țările UE, printre bursieri aflându-se și doi masteranzi români. În afara acestor burse mai există și așa-numiții „self-paying students“, care își autofinanțează studiile, un lucru apreciat în evaluările CE și considerat drept un criteriu al sustenabilității programului de master. Până în prezent, 283 de studenți din 63 de țări au urmat acest program.

Anul acesta Universitatea Transilvania a fost selectată din nou pentru a participa la noul program de master, ce se va derula în perioada 2019-2024. Și tot anul acesta, programul a obținut și acreditarea, conform noului set de standarde la nivel european, special creat pentru programele de tip joint-master, fiind printre primele care obțin o astfel de certificare la nivelul UE.

„Impactul acestui proiect se resimte puternic în universitatea noastră, pe mai multe planuri. Prin faptul că profesorii noștri trebuie să predea în Finlanda, să lucreze cu studenți din întreaga lume, să colaboreze cu profesori de la universități prestigioase… Tot acest efort are deja un efect pozitiv asupra pregătirii studenților noștri. Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere că toți acești studenți internaționali iau contact astfel cu România. Programul are o foarte bună absorbție pe piața muncii, prin urmare absolvenții ajung mai devreme sau mai târziu pe poziții administrative sau manageriale importante, ceea ce ne ajută să dezvoltăm o rețea și să stabilim parteneriate la nivel global“, a concluzionat reprezentantul universității brașovene.

• Singurul exemplu de bună practică la nivel european
Proiectul „Learning EU s ABC@School: Education for Democracy, Citizenship and Diversity, YOU(th) for EU“, implementat în perioada 2014-2016, reprezintă și în prezent singurul proiect Jean Monnet din România încadrat pe site-ul UE la secțiunea „Exemple de bună practică“.

Proiectul, implementat de Universitatea Babeș-Bolyai, a avut ca obiectiv crearea de noi instrumente didactice pentru predarea temelor despre Uniunea Europeană la nivelul învățământului preuniversitar, transpunerea politicilor educaționale europene la nivel național și promovarea cetățeniei active prin diverse activități.