Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Smart City, un concept reinterpretat īn cheie socială

23 Octombrie 2019



În ultimii ani, din ce în ce mai multe orașe din România anunță lansarea unor inițiative de tip Smart City, însă, în marea majoritate a cazurilor este vorba de proiecte IT, de mai mică sau mai mare anvergură. Conceptul de oraș inteligent presupune însă o viziune și o strategie pe termen lung, care nu se rezumă câtuși de puțin doar la tehnologie.

Cel mai modern centru de afaceri din Brașov – CATTIA (Centrul de Afaceri, Transfer Tehnologic și Incubator de Afaceri) – a găzduit la începutul lunii octombrie o nouă ediție a seriei de dezbateri naționale Smart City inițiate de Marius Bostan, fostul ministru al Comunicațiilor.
Spre deosebire însă de majoritatea evenimentelor care abordează problematica orașelor inteligente, dezbaterea de la Brașov a ieșit din tiparul abordării centrate pe tehnologiile IT. O schimbare de perspectivă binevenită și necesară pentru că proiectele Smart City nu se rezumă doar la tehnologie, ci integrează coerent si coomplementar elemente de economie socială, capital uman, planificare urbană, coeziune și incluziune socială, mobilitate și transport, eficiență energetică etc. Diversitatea abordărilor a fost asigurată la Brașov de prezența ca vorbitori atât a reprezentaților administrațiilor publice locale și centrale, cât și ai firmelor de tehnologie, ai mediului universitar și ai instituțiilor financiare.

Debutul dezbaterii i-a aparținut gazdei „oficiale“ a evenimentului, primarul municipiului, Gheorghe Scripcaru, care a prezentat succint câteva dintre proiectele „smart“ ale orașului de sub Tâmpa – serviciile electronice destinate cetățenilor, banca de date geospațială, „Catalogul electronic“ aflat în curs de implementare anul acesta, sistemele de transport și trafic inteligent, introducerea mijloacelor de transport electrice etc -, punctând impactului acestora asupra cetățenilor municipiului.

Sunteți pregătiți pentru „uberizarea“ administrației?

Ștafeta proiectelor de referință a fost preluată de Adrian-Ioan Vestea, președintele Consiliului Județean, care a prezentat demersurile realizate în vederea construirii mult-așteptatului aeroport de la Brașov, și apoi de un reprezentant al mediului privat – Tatian Diaconu, CEO CEETRUS, companie franceză care a realizat unul din cele mai importante proiecte imobiliare din regiune, cartierul CORESI, înălțat pe fosta platformă industrială Tractorul. „Ceea ce am construit pe Platformă Tractorul a fost un proiect de regenerare ubrană adresat comunității. Și a fost «smart» din perspectiva metodologiei de realizare, pentru că abordarea noastră a fost din start orientată către colaborarea cu primăria Brașov. Cooperarea este imperios necesară în dezvoltarea orașelor din România, pentru că un proiect precum CORESSI înseamnă mai mult decât interesul unui dezvoltator”, a explicat Diaconu.

CEO-ul CEETRUS a lansat în acest context și o idee provocatoare cu valențe „smart“: „V-ați imaginat vreodată cum ar fi să «uberizăm» administrația publică din România? Nu este imperios necesar pentru o administrație să dețină în proprietate niciun obiectiv, ci să acorde servicii publice de calitate. Și cum Uber nu deține nicio mașină, dar oferă servicii de transport, gândiți-vă cum a fi ca administrația să se adreseze mediului privat pentru a investi în spitale, școli sau orice alte instituții publice, ei revenindu-i rolul doar de a livra serviciul public de calitate pe care lumea îl așteaptă. Astfel, toate problemele legate de bugete, fonduri, licitații, contestații și de orice proces administrative, care uneori durează mai mult în mediul public decât la privat, s-ar rezolva și ar crește și viteza cu care se pot construi și da în folosință aceste obiective.“

„Smart“, în viziunea unui macaronar reșițean
O altă perspectivă originală asupra conceptului de oraș inteligent a fost prezentată și exemplificată de Ioan Popa, primarul municipiului Reșița: „25 de ani am fost macaronar (Ioan Popa este și patronul companiei Pangram care produce pastele Monte Banato - n.r.), iar de trei ani sunt primar al Municipiului Reșița, pentru că vreau să schimb un oraș care, după Brașov, a fost a doua localitate afectată de cel mai mare fenomen de depopulare din România. Brașovul a renăscut în ultimii ani și încercăm să facem același lucru la Reșița. Motiv pentru care am scris începând din 2016 și până în prezent 42 de proiecte europene, ce însumează 150-160 de milioane de euro. Vedeți dumneavoastră, Smart City înseamnă pentru multe orașe din India și Africa de Sud ca populația lor să aibă acces la apa potabilă. Pentru Reșița, Smart City înseamnă astăzi să accesăm cât mai mult din fondurile europene, pentru că resursele noastre interne sunt limitate deocamdată. Pentru noi, 160 de milioane de euro înseamnă enorm în condițiile în care bugetul investițional al orașului este 3 milioane de euro pe an.“



Printre proiectelor enumerate de edilul reșițean se numără modernizarea integrală a celor șapte licee din oraș, lucrările de eficientizare energetică a clădirilor rezidențiale – „blocurile comuniste urâte și vechi pe care le-am anvelopat și am îmbunătățit astfel și estetica orasului“ – reintroducerea trasportului public în oraș – „am scris o strategie de dezvoltare și un proiect de mobilitate urbană pentru reintroducerea tramvaielor în oraș și am obținut 40 de milioane de euro pentru infrastructură, depou nou, stații de redresare etc., iar cu ajutorul Ministerului Dezvoltării vom lua și noi 13 tramvaie noi“. Pe lista realizărilor se mai află crearea unui serviciu de bike-sharing printr-o sursă de finanțare transfrontalieră cu Serbia, dar și refacerea Centrului Civic și crearea de piste de biciclete printr-un proiect de mobilitatea urbană retrospectivă, în valoare de 10 milioane de euro, singurul din Regiunea 5 Vest.

Un alt proiect interesant cotat în clasamentele orașelor inteligente este cel de incluziune socială: „Avem în oraș trei zone defavorizate economic. Nu putem face abstracție de existența oamenilor care locuiesc acolo și cu toții avem probleme similare în toate orașele. Dacă nu vom realiza incluziunea socială ei vor fi cei care vor crește nivelul infracționalității mărunte, iar dacă nu ne vom ocupa de copiii din aceste zone ei vor fi viitorii infractori de mâine. Trebuia să îi salvăm și pentru aceasta am scris un proiect de incluziune social, prin care am accesat 8 milioane de euro.“

Despre tehnologii, dintr-o perspectivă critică
Inevitabil, subiectul tehnologiilor IT nu a avut cum să lipsească din dezbaterea de la Brașov. Dar nu a fost abordat doar prin prisma prezentărilor de soluții și proiecte, ci și dintr-o perspectivă critică, instrumentată de reprezentanții administrației publice, locale și centrale.

Deschiderea „ostilităților“ a fost făcută de Cătălin Boghiu, responsabil Smart City în cadrul Primăriei Municipiului Iași: „Au venit la noi la primărie mai multe companii IT, care au încercat să ne vândă produse sau aplicații gândite în birou și prezentate drept soluția inteligentă care ne trebuie. Poate că așa este, dar cea mai mare provocare este adopția în rândul cetățenilor orașului. Este un aspect care se poate rezolva simplu de către firmele care dezvoltă soluții «smart», prin implementarea proiectelor-pilot, importante nu doar pentru că demonstrează ce face respectiva soluție, ci și pentru modul în care este utilizată. Pentru acesta avem însă nevoie de rapoarte și de date: fără ele nu putem analiza evoluția numărului de utilizatori, cum este folosită soluția respectivă, de către cine și mai ales cum putem să o îmbunătățim. Iar fără aceste informații, nivelul ei de utilizare scade.“



Tags: IT, smart city

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite
ionescu
ce puteai sa te astepti. Aceeasi apa de ploaie. Vad ca tuturor specialistilor, in frunte cu le Bostandake, ;e e greu sa citeasca definitia Smart City pe Wikipedia. Orice traznaie e claificata Smart si City in acelasi timp
29 Octombrie 2019, 12:53:12