Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cum se pot dezvolta orașele inteligente în România cu ajutorul programelor europene

21 Noiembrie 2019



Anul acesta, principalele evenimente dedicate dezvoltării orașelor inteligente în România au reușit să iasă de sub „tutela“ industriei IT&C. Astfel, după ce la Dezbaterea Națională Smart City de la Brașov ex-ministrul Marius Bostan a acordat întâietate componentei de administrație publică, cea de a cincea ediție a conferințe naționale Smart Cities of România a abordat subiectul dintr-o perspectivă integrată, punând accentul pe inițiativele europene în acest domeniu.

Abordarea integrată a problematicii orașelor inteligente reprezintă o evoluție firească a conferinței Smart Cities of România, având în vedere că printre organizatori se regăsesc Asociația Română pentru Tehnică de Securitate (ARTS), Organizația Română pentru Implementarea Sistemelor Inteligente de Transport (ITS România) și Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).
Însă nu doar securitatea, transportul și energia – în versiunile lor „smart“ – au reprezentat subiectele principale ale conferinței, ci și componenta de cercetare-dezvoltare-inovare. Care trebuie aliniată și racordată la inițiativele și politicile Uniunii Europene pentru a nu rata oportunitățile generate de proiectele internaționale de parteneriat, a argumentat în debutul evenimentului directorul general UEFISCDI, prof. dr. ing. Adrian Curaj: „Pentru noi, ca agenție de finanțare, este important să asigurăm conectarea comunității științifice și tehnologice din România la ceea ce se întâmplă în Europa. UEFISCDI asigură și facilitează prezența activă a comunităților de cercetare locale în mai multe inițiative europene dezvoltate în jurul conceptelor-umbrelă de tipul Smart City, Smart Grid etc. Europa se mișcă și noi evoluăm odată cu ea și, mai mult, suntem în mijlocul acestor lucruri, încerând să ne poziționăm regional și să fim parte activă atunci când se discută de colaborarile cu China, cu țările din America Latină ș.a.m.d.. Am lansat numeroase apeluri de proiecte și vă invit să le acordați atenție pentru că sunt permanent noi oportunități de colaborare internațională. Încercăm astfel să ne pliem pe dinamica extraordinară care se întregistrează la nivel european și este important să facem acest lucru pentru că, prin intermediul parteneriatelor, se creează sinergii de finanțări, dar și de expertiză și cunoaștere.“



SET, „o zonă cu potențial fantastic“
Profesorul Curaj a prezentat, succint, oportunitățile oferite de inițiativa „Urban Europe“, prin programele ERA-Net, precum și de platforma Smart Energy Systems, prin componentele Smart Grids Plus și Smart Energy Systems. „Pe zona energiei suntem prezenți în câteva inițiative europene și deja sunt grupuri din România care au participat la competiții cu parteneri din rândul țărilor membre în proiecte finanțate. În opinia mea, au fost cele mai predictibile finanțări din România din 2015 până în prezent. Componenta care integrează cele două direcții – Smart City și Smart Energy – este Planul european pentru tehnologiile energetice (Strategic Energy Technology Plan, SET Plan-n.r.), dar, din păcate, România nu este reprezentată decât tangențial la acest nivel. Și este păcat, pentru că este o zonă cu un potențial fantastic, care ne-ar permite să varlorificăm capacitatea noastră de a inova și produce lucruri interesante și noi. Dar nefiind prezenți la «facerea» politicilor la nivel european și în derularea proiectelor, neînțelegând care sunt prioritățile și direcțiile de dezvoltare agreate, ratăm o serie de beneficii majore și de oportunități importante.“

Măgurele, oportunitatea valorificată
Directorul general al UEFISCDI și-a susținut argumentația prin exemplul concret al proiectul Positive Energy Districts (PEDN) – inițiativă derulată în cadrul SET Plan (Acțiunea 3.2 - Orașe și comunități inteligente), care își propune să conecteze 100 de proiecte PED până în 2025. Proiectul PED urmărește explorarea, finanțarea și promovarea proiectelor centrate pe soluții inteligente integrate pentru îmbunătățirea calității vieții și sunt dezvoltate de municipalități și administrații locale în colaborare cu organizații de cercetare, mediul de afaceri și cetățeni.
„Positive Energy Districts reprezintă un concept inovator de dezvoltare, la zona de frontieră dintre domeniile Smart Energy, Smart Grid și Smart City. România se află printre cele 19 țări care participă la proiectul susținut prin Planul SET. Candidatul nostru, cu care am reușit să fim și noi printre cele 100 de zone eficiente energetic din Europa, a fost orașul Măgurele, care reprezintă o unicitate atât la nivel științific – prin proiectul ELI-NP, cât și tehnologic: întreaga infrastructură de cercetare de la Măgurele utilizează un sistem de încălzire-ventilație-climatizare cu sursă geotermală de suprafață. Peste 1.000 de pompe geotermale care lucrează la 120 de metri adâncime alimentează cu apă pompele de căldură, asigurând o putere termică de 5.5 MWth (Megawatts thermal - n.r.) Este cel mai mare sistem geotermal din Europa și unul dintre cele mai mari din lume. Și atunci ne-am spus: «Dacă avem acest proiect unic – pe lângă unicitatea tehnologiei laser – avem o realizare importantă în domeniul energiei, pe care este păcat să nu o promovăm și să o valorificăm astfel încât zona respectivă să se dezvolte integrat, ca un Positive Energy Districts». Cei de la Comisia Europeană au recunoscut argumentele noastre și caracterul unic al proiectului, iar acum Măgurele este deja parte din inițiativa UE. Este un exemplu elcovent a ceea ce înseamnă să fii la momentul potrivit, în locul potrivit, atunci când politicile se construiesc. O astfel de reușită nu înseamnă doar avantaje financiare, ci va ajuta și la definirea altor proiecte pe zona de mediu, transport, energie etc., pentru că, în perspectiva Comisiei Europene, PED necesită integrarea a diferite sisteme și infrastructuri, interacțiunea dintre clădiri, utilizatori și soluții ITC, având ca obiectiv final optimizarea nivelului de viață în mediul urban și creșterea sustenabilității sociale, economice și de mediu”, a explicat profesorul Adrian Curaj.
Concluzia directorului general UEFISCDI este că „prezența în astfel de inițiative ne plasează foarte bine, pentru că, pe de o parte, nu sunt prea multe alte țări în jurul nostru foarte implicate, iar, pe de altă parte, suntem o zonă interesantă și importantă în dinamica europeană și internațională. De aceea cred că ar fi formidabil să fim mai activi și mai prezenți, adică să avem mai multe proiecte depuse, pentru că este important să ajungem la o masă critica.“

Investiții în viitor
Despre mediu și energie „smart“ a vorbit și Dana Ionescu, specialist al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care a prezentat oportunitățile de finanțare oferite prin schema „Green Economy Transition“, ce include și componenta Smart City.
Expertul BERD și-a început prezentarea instrumentelor de finanțare cu o precizare necesară în contextul actual: „Încercăm să ajutăm sectorul public să vadă și să înțeleagă care sunt oportunitățile și să ia deciziile benefice comunităților locale. Este nevoie de acest suport mai ales pe partea de achiziții publice, pentru că multe orașe din România încă se gândesc să facă achiziții pornind de la tehnologia de azi. Și o să vă dau un exemplu concret – cel al sistemelor de e-Ticketing în transportul în comun, pe care multe municipalități îl adoptă fără a înțelege însă că peste câțiva ani nu o să mai plătim biletul cu cardul, ci cu telefonul. De aceea, recomandarea mea atunci când doriți să achiziționați o tehnologie «smart» este să nu vă gândiți doar la nevoia de acum, ci la ce se va întâmpla peste 5, 10 ani și chiar mai departe.“
Este o recomandare utilă multor municipalități care investesc în soluții „inteligente“ fără a avea însă o strategie coerentă pe termen lung. Situație care începe să devină vizibilă cu precădere în marile orașe, unde sistemele „smart“ implementate nu își ating potențialul de dezvoltare, devenind o sursă continuă de costuri.

Un cluster dedicat orașelor inteligente
Cea de a cincea ediție a evenimentului organizat de ITS Management a servit și ca rampă de lansare a primului cluster național dedicat orașelor inteligente din România. „Rolul clusterului Smart Cities of România este de a crea un cadru propice de inovare pentru soluțiile de dezvoltare sustenabilă a orașelor și comunităților inteligente. Nu putem vorbi de Smart City fără a lua în calcul dezvoltarea sustenabilă și standardizarea, elemente fundamentale în elaborarea strategiilor și aplicațiilor dedicate orașelor inteligente. De aceea, misiunea clusterului nostru este de a facilita participarea membrilor săi la acest proces și de a stimula cooperarea între toți actorii implicați în dezvoltarea orașelor inteligente, precum și stabilirea de relații de colaborare cu alte clustere naționale sau internaționale“, a declarat Stelian Arion, președintele nou-înființatului Smart Cities of România Cluster.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite