Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Când tehnologia nu este prioritate naţională

21 Noiembrie 2019



Anunţul ANCOM recent, legat de amânarea licitaţiei pentru implementarea 5G în România a stârnit ceva valuri, care s-au pierdut însă în noianul de evenimente de natură socio-politică din a doua parte a anului 2019. Iar în umila mea opinie, este foarte bine că s-a întâmplat aşa. Tehnologia 5G nu este, din punctul meu de vedere, o prioritate esenţială pentru România în acest moment.
Conform anunţului oficial, licitaţia pentru alocarea spectrului radio necesar implementării noilor tehnologii va avea loc în prima parte a anului viitor. Conducerea ANCOM a constatat că licitaţia nu mai poate fi organizată în acest an, printre principalele motive fiind lipsa setului de instrumente privind cerinţele de securitate a reţelelor, necesitatea implementării Memorandumului semnat de către Guvernele României şi SUA (problema legată de scandalul SUA-China legat de presupusele acţiuni ale firmei Huawei fiind, probabil, unul din subiectele fierbinţi), precum şi necesitatea ca guvernul care întocmeşte bugetul pentru anul 2020 să aprobe taxele de licenţă şi calendarul de achitare a acestora.
În aceste condiţii, conducerea ANCOM a considerat că organizarea licitaţiei în totală transparenţă şi predictibilitate nu este posibilă. Cu alte cuvinte, o spălare pe mâini elegantă şi chiar eficace din punct de vedere al prudenţei personale şi de organizaţie. O atitudine care nici măcar nu poate fi socotită condamnabilă în ultimă instanţă.
De ce? Principalele atuuri ale noii tehnologii sunt legate de viteza de navigare pe Internet, de creşterea securităţii acestei navigări şi de creşterea complexităţii interacţiunilor dispozitivelor conectate la Internet. Cu alte cuvinte, tehnologia 5G este perfectă pentru ceea ce înseamnă modernitatea vieţii de zi cu zi. O viaţă în care se construiesc oraşe smart, interacţiuni inteligente între instituţii şi o convergenţă de infrastructuri către universul unic digital.
Este România într-o astfel de situaţie? În mod categoric, nu. Evident, nu discutăm aici de pasionaţii de tehnologie, care vor să vadă filmele de pe Netflix în condiţii de viteză de televiziune prin cablu, şi nici măcar despre firmele din marile oraşe mioritice care vor să-şi adapteze afacerea la universul digital, începând să implementeze tehnologii precum inteligenţa artificială sau IoT, tehnologii mari consumatoare de date şi în mare nevoie de securitate a datelor. Pentru aceste tipuri de consumatori, tehnologia 5G există deja şi este oferită de cel puţin doi dintre operatorii importanţi de comunicaţii de pe piaţă.
Pentru o mare parte a restului României, însă, situaţia este mult mai sordidă. Oraşele inteligente reprezintă încă o dorinţă legată de un viitor îndepărtat, interacţiunile dintre instituţii, în special de stat, un moft care pare a nu-şi găsi leacul, iar penetrarea Internetului de mare viteză, mai ales în mediul rural, continuă să fie un mare of pentru oamenii care trăiesc acolo.
Un mare operator de comunicaţii a lansat recent o reclamă la un produs cu adevărat interesant. Este vorba, practic, de un router Wi-Fi care asigură conectarea la Internet pentru diverse dispozitive, în special mobile, prin simpla introducere în priza de curent electric. Ei bine, un astfel de dispozitiv este cel de care are cu adevărat nevoie acum România într-o mare măsură.
Înainte de 5G, România are nevoie de creşterea conectivităţii la Internet. Iar efortul operatorului menţionat mai sus este cu atât mai lăudabil cu cât lipsa cronică, de ani de zile, a unei strategii şi a unor planuri de acţiune statale de a creşte rata de penetrare a Internetului la nivel naţional a ajuns să facă parte din categoria „bolilor cronice“ cu care această ţară trebuie să meargă spre viitor.
Internetul, sub orice formă ar fi, şi-a demonstrat deja forţa. Mărturie în acest sens sunt cele câteva sute de comunităţi rurale incluse în programul de dezvoltare a economiei locale bazate pe cunoaştere finanţat acum aproape 20 de ani (deja!) de Banca Mondială. Comunităţile respective au devenit auto-sustenabile prin proiecte locale dezvoltate cu ajutorul Internetului. Din nefericire, ca în atâtea alte situaţii, odată cu încheierea finanţării, proiectul s-a închis, deoarece statul nu a avut chef să continue acest efort de finanţare, şi pentru cine a avut şansa să facă parte din el a fost bine. Pentru alţii...
Având în vedere cele de mai sus, tehnologia 5G extinsă la nivel naţional în România mai poate aştepta. Ea este oricum inevitabilă, deoarece face parte din toate eforturile de marketing şi inovare ale firmelor globale, însă nu poate fi o prioritate pentru România câtă vreme unul din cei mai importanţi actori din acest joc, entitatea guvernamentală, nu pare interesată (sau poate nu ştie cum) să fructifice avantajele ei în interesul cetăţeanului.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite