Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Dezechilibrele pieței locale de software şi servicii

12 Decembrie 2019



În România, industria IT generează aproximativ 6 miliarde de euro, din care 4,8 miliarde euro reprezintă segmentul software şi servicii, iar 1,1 miliarde alte activităţi din piaţa de IT. Creşterea anuală este de circa 20-25% şi se va menţine până cel puţin în 2022, când piaţa va ajunge la o valoare prognozată de 7,3 miliarde de euro. cifrele sintetizate de ANiS fiind previzibile, trendul ascendent fiind prezent în piaţă de câţiva ani. Dincolo de valori în sine, care sunt în mod evident îmbucurătoare, piaţa are câteva elemente care o dezechilibrează. Care ar fi acestea?

80% exporturi
Şi în 2019 exporturile au aceeaşi pondere majoritară şi susţin succesul industriei. Potenţialul de export este imens şi determină o bună parte dintre antreprenori să-şi orienteze eforturile către piaţa globală. Chiar dacă intern consumul de IT este încă redus, ceea ce ţine economia locală într-o digitalizare precară, cel puţin companiile IT au acces la o sursă generoasă de creştere. Am descoperit mulţi furnizori tradiţionali de soluţii de business care s-au orientat către pieţe externe implicându-se în multe contracte de implementare mentenanţă şi configurare pe linii de produse Microsoft, Sap, Oracle etc. Riscul pe termen lung este ca decalajul digital Est-Vest să crească, pe măsură ce scade interesul companiilor tech româneşti pentru piaţa locală.

Capitalul străin reprezintă 70% din piaţă
Conform ANIS, companiile cu capital străin contează pentru 70% din cifra de afaceri a industriei şi anagajează peste 70% din forţa de muncă. Mai mult, au o rata superioară atât de creştere a veniturilor, cât şi de apariţie a unor noi jucători. Procentul este corelat şi cu orientarea către export. Situaţia este similară şi în alte industrii şi, cum accesul companiilor româneşti la surse de finanţări este dificil/limitat, se va menţine pe termen lung. Spre exemplu, pe sectorul dezvoltare jocuri, peste 90% dintre companiile româneşti se finanţează exclusiv din surse proprii. Cu puţină indulgenţă, aş extrapola procentul la întreaga industrie IT. Un indicator în acest sens este şi numărul foarte redus de companii româneşti prezente pe bursă.

Prea puţină valoare adăugată
Exportul de software şi servii IT al României încă exploatează diferenţele salariale Est-Vest. Ponderea activităţilor de tip lohn este încă mare, dar tinde să scadă din două motive: salariile în România cresc anual cu 10-11%, tot mai multe companii descoperă că pot livra în vest servicii IT mai scumpe, bazate pe un nivel superior de expertiză. Sunt câteva companii de succes pe segmentul de dezvoltare software, care însă generează venituri de 25-30 milioane euro cu 7-800 de angajaţi. Aceasta înseamnă o productivitate anuală medie pe angajat de circa 35.000 euro. Dacă avem în vedere că salariul mediu anual în IT este de aproximativ 25.000 euro şi adăugăm alte costuri asociate derulării business-ului, rezultă că performanţa financiară nu este tocmai remarcabilă. Din fericire creşte numărul companiile care atacă piaţa externă cu servicii IT bazate pe un nivel superior de expertiză în securitate cibernetică, soluţii de business, infrastructura IT, cloud, inteligență artificială etc. Sunt în general companii cu echipe mai restrânse şi care investesc masiv în training şi certificări. Componenta de cost rămâne încă un diferenţiator, însă nu principalul.
De asemenea, creşte numărul companiilor care vând IP, cu precădere din rândul startup-urilor care beneficiază de investiţii şi programe de accelerare. Amprenta la nivel de venituri este încă redusă, însă va creşte constant.

Lipsa resurselor umane
Pentru că industria vinde timp şi nu proprietate intelectuală, nevoia de resurse umane este critică. Din nefericire, angajaţii sunt tot mai greu de găsit. Conform Codecool, România ar avea nevoie de circa 21.000 de programatori în fiecare an, însă sistemul educaţional generează maximum 7.000 de absolvenţi. Cum se descurcă industria? Angajează tot mai mulţi începători, îi califica la locul de muncă, amână sau renunţă la proiecte, etc.

Cum poate şi cataliza această industrie?
Păstrarea avantajelor fiscale rămâne un element relevant, însă impactul financiar este mai mic decât s-ar putea crede. Contează mai mult păstrarea unui mediu predictibil, conturarea unei strategii educaţionale mai curajoase pentru specializările tech, încurajarea investiţiilor, programe mai coerente de promovare a României ca sursă de expertiză IT. Nu în ultimul rând, încurajarea consumului de tehnologie în rândul companiilor locale printr-o formă inteligentă de „subvenţie pentru digitalizare”.



Tags: ITC, industria IT

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite