Revista >> Decembrie 2019 [Nr. 220] >> Cercetare & Invatamant superior

România joacă un rol-cheie în definirea noilor politici europene de inovare

Radu Ghitulescu

12 Decembrie 2019

• Institutul de Prospectivă a identificat 100 de inovații radicale pentru un viitor competitiv al Europei

Competitivitatea și dezvoltarea Uniunii Europene depind critic de inovare, iar bugetul de aproximativ 94 de miliarde de euro alocat următorului Program Cadru de cercetare urmărește să adreseze cu precădere domeniile cu impact major, în care Europa are capacitatea – curentă sau viitoare – de a excela. Dialogul privind agenda de inovare a UE pentru ciclul de finanțare 2021-2027 este însă unul complex, început cu mai mulți ani în urmă. Printre instrumentele-cheie de realizare a acestui dialog se numără și raportul 100 Radical Innovation Breakthroughs for the Future, care vizează identificarea acelor inovații cu potențial disruptiv pe un orizont de timp mai lung, respectiv 2038. La realizarea acestui raport România a participat prin intermediul Institutului de Prospectivă, Adrian Curaj, Radu Gheorghiu, Liviu Andreescu, Bianca Dragomir și Cătălina Baboschi fiind experții români care au contribuit la elaborarea acestei lucrări complexe, cu valoare strategică pentru destinul Europei. Radu Gheorghiu ne-a prezentat obiectivele acestui demers de cercetare sistematică a viitorului și modul în care rezultatele raportului vor contribui atât la definirea priorităților politicii europene de inovare, cât și a politicii industriale.

Cum s-a „calificat“ Institutul de Prospectivă pentru realizarea studiului 100 Radical Innovation Breakthroughs for the Future (RIBRI)?
Comisia Europeană a lansat în urmă cu doi ani o competiție în care a solicitat realizarea unui studiu inspirat de cercetarea „100 de tehnologii pentru Finlanda și pentru lume“, realizată în 2014, cu ambiția de a propune domenii relevante pentru întreaga Europa. Pentru realizarea acestui studiu au candidat mai multe consorții europene și am avut bucuria de a fi fost desemnați câștigători în cadrul unui consorțiu internațional, compus din Fraunhofer Institut (Germania), în postura de coordonator, Institutul de Prospectivă (România) și Universitatea din Turku (Finlanda), care a adus în echipă experiența studiului folosit ca referință de CE („100 Opportunities for Finland and the World, Radical Technology Inquirer“). De-a lungul timpului, institutul nostru a avut mai multe colaborări cu Fraunhofer ISI în organizarea altor dezbateri europene importante, precum cea derulată în cadrul proiectului CIMULACT (Citizen and Multi-actor Consultation on Horizon 2020) – în care Institutul de Prospectivă a coordonat o amplă consultare cu experți din 30 de state europene privind nevoile de cercetare – sau BOHEMIA (Beyond the Horizon - Foresight in Support of the Preparation of the EU‘s Future Policy in Research and Innovation), în care am identificat o serie de tendințe tehnologice și societale relevante pentru agenda de cercetare-inovare a UE. Credem că în succesul aplicației noastre în cadrul consorțiului a contat foarte mult atât capacitatea de scanare extinsă și sistematică a surselor de informare utilizând tehnici Big Data, cât și metodologia de consultare online numită Dynamic Argumentative Delphi (DAD), creată de către experții Institutului de Prospectivă și testată în numeroase exerciții consultative, la nivel național și european.
Tehnica de consultare „Dynamic Argumentative Delphi“ (DAD) reprezintă o actualizare a tehnicii Delphi, care este utilizată pentru testarea consensului privind evenimente viitoare la nivelul unui număr relativ redus de experți. Noutatea formatului este că experții își testează consensul nu doar în privința probabilității evenimentului, ci și chiar asupra asumpțiilor care stau la baza acestor evaluări. Astfel, se pornește cu un număr mic de argumente (identificate în faza de elaborare a propunerii), iar respondenții pot vota dintre argumentele existente sau propune altele noi. Lista de argumente este vizibilă pentru următorii respondenți, ordonată în funcție de numărul de voturi. Această tehnică a dovedit că asigură o dezbatere consistentă în jurul unui număr limitat de argumente pro sau contra. Tehnica de consultare DAD a fost utilizată în cadrul studiului RIBRI, fiind completată de analiza bibliometrică realizată de Fraunhofer ISI, pentru estimarea gradului curent de maturitate și respectiv al poziționării Europei.

Imperative pentru viitorul inovării europene
Studiul RIBRI prezintă 100 de inovații radicale pentru Europa – 87 de inovații tehnologice și 13 inovații societale – și impactul lor posibil în rețelele globale de valoare la orizont 2038. Dincolo însă de indentificarea acestor „zone fierbinți“ de pe harta inovării la nivel mondial, studiul include și o serie de recomandări cu caracter imperativ, precum:
• Europa trebuie să adopte o poziționare strategică cu privire la următorul val tehnologic în zona de Inteligență Artificială (soluții hardware sau software). Dintre inovațiile tehnologice relevante din acest domeniu se remarcă algoritmii de învățare profundă (Deep Learning), soluțiile chatbots, sinapsele artificiale, cipurile neuromorfice, tehnologiile de recunoaștere a emoțiilor, roboții umanoizi, soluțiile dedicate agriculturii de precizie ș.a.
• Europa trebuie să fie pregătită să încurajeze și să capitalizeze inovații tehnologice al căror nivel de maturitate este momentan redus, dar care sunt evaluate ca având un ritm rapid de dezvoltare în următorii 20 de ani. 45 de inovații prezentate în raport sunt considerate ca având potențial de dezvoltare rapidă, iar domeniile cu ritmul de dezvoltare cel mai alert sunt: cipurile neuromorfice, senzorii biodegradabili, imagistica hiperspectrală, dronele militare, recoltarea hidratului de metan, vopseaua termoelectrică, neuroștiința creativității și imaginației și printarea 4D. În câteva dintre aceste domenii, Europa se află deja într-o poziție avantajoasă, judecând după numărul de patente și/sau publicații: recoltarea hidratului de metan, chatbots, bioplastice, printarea 3D a hranei, lab-on-a-chip, criptografie cuantică (unde Europa conduce în termeni de patente, iar China în termeni de publicații).
• Europa trebuie să încurajeze crearea de capacități inclusiv în nișe speculative, precum spintronică, bioelectronică, fotosinteză artificială, comunicarea plantelor.
• Europa trebuie să găsească un cadru potrivit pentru a capitaliza tehnologiile mature, care nu mai fac neapărat subiectul politicii de inovare, ci al politicii industriale. Exemple de astfel de tehnologii, în care nivelul de cercetare și dezvoltare (observabil prin analiza patentelor) este ridicat, dar există potențial de dezvoltare de piață în orizontul anilor 2038, sunt nanotehnologiile (nano-LED, nanofire, nanotuburi), hidrogelurile și hologramele.
• Europa trebuie să orienteze inovațiile societale în folosul cetățenilor și al comunităților. Cele mai „populare“ exemple în acest sens sunt monedele alternative/digitale, gamificarea, rețelele de jurnalism emergente, distribuția datelor de sănătate (în scopuri de cercetare sau comerciale), cuantificarea sinelui (monitorizarea permanentă a parametrilor fiziologici și a rutinei unei persoane, referitor la nutriție, activitate fizică etc.), rețelele locale de hrană.
Inovațiile societale nu sunt neapărat „divorțate“ de cele tehnologice – unele practici invocate în raport au o componentă tehnologică, însă sunt prezentate distinct pentru a atrage atenția asupra schimbărilor de paradigmă care le fac posibile. Alte inovații societale sunt deja mature, însă permit dezvoltări suplimentare.

Experiență și excelență în foresight
Cât de mult a cântărit experiența dobândită de institut în domeniul identificării și definirii domeniilor specializărilor inteligente și al descoperirii antreprenoriale la nivel național?
Institutul de Prospectivă a fost concentrat pe politici și proiecte europene, câștigate prin competiție în cadrul programului Horizon 2020. O parte din specialiștii noștri au contribuit și la structurarea procesului de descoperire antreprenorială în România, unde au promovat dialogul dedicat tehnologiilor emergente ca parte a procesului de prioritizare. Metodologiile utilizate în cadrul proiectelor realizate în România și a celor la nivelul UE sunt similare, însă zona de focalizare este diferită: la nivel național/regional sunt vizate tehnologii mai aproape de interesele pe termen mediu ale mediului de business, în domenii preidentificate ca relevante (ca de exemplu agricultura sau industria auto), în vreme ce la nivel european vorbim de orizonturi mai largi de timp – 2038, în cazul RIBRI – și de demersuri de altă amploare, inclusiv în tehnologii aflate încă în stadiu incipient, precum quantum computing. În ansamblu, noi promovăm ideea că orice demers strategic în domeniul cercetării și inovării trebuie să ia în calcul dinamica progresului tehnologic global, iar corelarea trebuie să se realizeze la nivelul adecvat de ambiție.

Se poate vorbi în România de crearea unui „centru“ de excelență în domeniul cercetării sistematice a viitorului?
România are o tradiție solidă în domeniul studiilor prospective. Este de ajuns să spunem că, în urmă cu șase ani, World Future Federation a ales Bucureștiul drept gazdă pentru organizarea forumului mondial WEF, ca o recunoaștere a activităților intense din România. Alegere justificată și de faptul că în 2013 organizația a sărbătorit 40 de ani de la crearea oficială a WEF, care a avut loc tot la București. Revenind însă în prezent, putem cu siguranță vorbi în România de un grup de oameni entuziaști, mobilizați de crezul în valoarea dialogului despre viitor, fie acesta cu scop de anticipare a evoluțiilor posibile pe termen mai lung sau de elaborare a unor viziuni de transformare. Acest grup a promovat și cred că a reușit să impună tehnicile de analiză prospectivă ca instrument credibil pentru fundamentarea politicilor publice. Și mă refer aici, în primul rând, la domeniul cercetării-inovării, dar și la cele ale administrației publice și educației. Dincolo însă de aderarea la metodele și practicile de foresight, entuziaștii studiilor prospective din România au testat și impus inovații metodologice, în zone diverse, mergând de la integrarea tehnologiilor Big Data, până la noi formate de consultare multiactor și gamificarea unor procese de co-design. Aceste inovații sunt susținute de publicații în revistele de specialitate, fiind cunoscute comunității internaționale de practici.

Spre un viitor hub de foresight guvernamental
„Corabiei care nu ştie în ce port vrea să ajungă, niciun vânt nu îi este favorabil” - Seneca. Până în 2005, în ştiinţă şi inovare nu am putut stabili portul de destinaţie. Dar a venit provocarea majoră la orizont, nevoia de a avea o strategie CDI pentru perioada 2007-2014, ca membri UE; speram şi ne pregăteam. Am propus foresight ca metodologie de elaborare a politicilor publice, nouă pentru România. Era o abordare structurată, sistematică şi sistemică în dezvoltarea de opţiuni de viitor, pe termen mediu spre lung, toate orientate spre acţiune. Vorbeam pentru prima dată practic despre consultarea celor interesați - stakeholders, despre inteligenţă colectivă, scenarii şi viziune, despre consultare Delphi. Am început dezvoltarea de capacitate în gândire prospectivă şi foresight. Nu aveam experiență teoretică, nici practică, dar am apelat la cea mai bună expertiză internaţională prin twinning - pentru practică şi teaming - pentru ştiinţă. Am învăţat aplicând şi ne-am dezvoltat propria capacitate. Unii membri de mai târziu ai Prospectivei au fost de la început generatorii schimbării. Au fost consultări cu mediul public şi privat în încercarea de a ajunge împreună la acel self-fulfilling prophecy, adică la ceva ce ne reprezintă, în care credem şi pentru care acţionăm. UEFISCDI a fost spaţiul instituţional ce a găzduit şi facilitat inovarea. Au urmat Seminţe de viitor - Viziunea Învăţământului Superior 2025. Era în 2009-2011 şi pentru trei ani România a fost centrul global al dezvoltărilor în foresight. Am lucrat cu peste 200 de experţi străini; zeci de workshop-uri şi cursuri, s-a inovat metodologic - prima variantă de DAD, s-a publicat mult. Comunitatea internaţională World Future Studies Federation s-a întâlnit în România, iar UEFISCDI a primit Award for Futures Institutions. Pentru a răspunde provocărilor şi valorifica oportunităţile, dimensiunii publice i s-au adăugat cea universitară - Catedra UNESCO pentru Politici în S&I la SNSPA, şi Institutul de Prospectivă - ONG.
A urmat provocarea Strategiei de Specializare Inteligentă 2014-2020, cu reţele de cunoaştere, analize de big-data, scanare a orizontului şi Entrepreneurial Discovery Process. Acum suntem în plin proces de dezvoltare a strategiilor de CDI şi de specializare inteligentă 2021-2027, iar expertiza vine din ceea ce îmi place să numesc Romanian foresight hub, ca mecanism triple helix, din excelență dovedită internaţional, iar Prospectiva este exemplu.
Nu avem un governmental foresight hub, dar politici bazate pe evidențe, agilitate strategică de adaptare la dinamica provocărilor şi a oportunităţilor globale, state capabilities – OECD, acceleratoare de politici publice şi acceleratoare guvernamentale sunt realităţi şi sunt convins că la centrul guvernului vom avea un mecanism strategic care să înglobeze foresight şi horizon scanning ca instrumente esenţiale pentru whole of government. Desigur, este nevoie de viziune şi de determinarea de a acţiona, dar eu am încredere că suntem la momentul potrivit schimbării. Prof. Adrian Curaj

Prezicerea viitorului în mod științific
Care a fost contribuția părții române în cadrul proiectului RIBRI?
Institutul de Prospectivă a jucat un rol-cheie în acest demers. În primul rând a propus, pe baza unor tehnici de data mining, o listă de 200 de domenii relevante însoțite de surse de informare. Aceste 200 de domenii au fost evaluate multi-criterial în cadrul consorțiului și, după restrângerea listei la 100 de „inovații radicale“, institutul nostru a colaborat cu 20 de experți și cu organizațiile partenere pentru elaborarea unor sinteze pentru acele inovații. Rezultatul a făcut obiectul unei consultări online folosind metodologia DAD, cu ajutorul căreia peste 300 de experți din Europa și nu numai au evaluat inovațiile din domeniile lor de competență, ceea ce ne-a permis ca, în medie, să avem 13 evaluări per inovație. Evaluarea a vizat probabilitatea de a atinge piața sau altă utilizare în 2038, precum și nivelul curent de maturitate.

Rețelele Globale de Valoare, repere în evaluarea inovațiilor radicale
În trecut vorbeam de lanțuri de valoare adăugată, precum cele din industria auto sau aeronautică, care sunt compuse din furnizorii de componente și relațiile dintre aceștia pe diverse niveluri de prelucrare și asamblare. Conceptul de „rețea“, care îl înlocuiește pe cel de „lanț“, este menit să surprindă mai bine interconectarea dintre mai multe paliere (noi forme de producție, consum, guvernanță etc.) și dimensiunea socială, tot mai pregnantă, a acestor fenomene.
Unele dintre aceste rețele sunt (re)configurări ale unor lanțuri existente, iar altele sunt practic noi. Ca de exemplu transportul inteligent, care include noi abordări ale transportului – car sharing, sisteme integrate de transport, mobilitatea ca serviciu etc. – ce implică forme noi de consum, de colaborare și de guvernanță. În proiectul RIBRI au fost identificate ca fiind semnificative în viitor 22 de astfel de Rețele Globale de Valoare. Dincolo de puterea lor informativă – desigur, în limitele unor scenarii probabile – aceste rețele au servit în proiect ca repere de evaluare a inovațiilor radicale, respectiv acele inovații care au impact într-un spectru larg de rețele. Printre aceste inovații se numără: recunoașterea discursului vorbit (speech recognition), electronicele flexibile, blockchain, senzorii biodegradabili, chatbots, realitatea augmentată și creativitatea computațională.