Revista >> Ianuarie - Februarie 2020 [Nr. 221] >> Top Story

Cercetătorii români vor uşura, la propriu, zborurile în spaţiul cosmic

Toma Roman Jr.

19 Februarie 2020

Să lucrezi în parteneriat cu Agenţia Spaţială Europeană (ESA) înseamnă să faci parte dintr-un club de elită. La fel de pretenţioşi precum omologii lor americani de la NASA, „spaţialii europeni” caută un raport cât mai avantajos între ştiinţă inovativă, calitate tehnică şi preţ atunci când se decid să lucreze cu cineva. ESA a decis să producă în România o serie de echipamente care vor activa în spaţiul cosmic, bazându-se pe expertiza unică deținută de INCD Turbomotoare COMOTI în direcția fabricării aditive a superaliajului Ni-Inconel 625 prin metoda de topire selectivă cu laser pe pat de pulbere (SLM – „Selective Laser Melting”). Care vor fi avantajele acestor aliaje speciale? În momentul de faţă, să transporţi ceva în spaţiul cosmic costă foarte mult, în jur de 10-15 mii de euro per kilogram. Echipamentele fabricate prin noua tehnologie vor cântări mult mai puţin, scăzând considerabil preţul de transport. În cadrul a 4 proiecte care se vor derula pe durata unui an, COMOTI împreună cu partenerii din industria românească selectați de ESA vor realiza un model experimental de antenă pentru sateliţi, o roată volantă, carcasa unei pompe cu suport şi un rotor închis pentru pompe centrifugale, care vor călători în spaţiul cosmic.

La sediul INCD Turbomotoare COMOTI am avut discuţii cu oficialii ESA veniți să lanseze oficial proiectele în România - Udo Becker, directorul GSTP (General Support Technology Programme) ESA, Mattiew Bullock, șeful ESA ESTEC, Laurent Pambaguian, coordonator tehnic ESA - şi cu dr. ing. Valentin Silivestru, directorul general COMOTI, practic persoana care a convins agenția europeană că în ţară noastră se pot face produse fiabile, moderne şi compatibile standardelor înalte din „industria spaţială”.

Domnule Becker, faptul că aici, la sediul COMOTI, se află atâtea persoane din management-ul de top al ESA reprezintă un fel de binecuvântare a agenţiei pentru derularea proiectelor?
Udo Becker: Da. Putem spune că suntem mândri că am ajuns în această fază. Scenariul proiectelor noastre comune cu COMOTI şi alte entităţi româneşti se desfăşoară bine. Am făcut un fel de „hub” tehnologic de pe urma cărora vor profita şi companii mici şi medii din România. Industria din România se va familiariza, prin acest gen de proiecte, cu producerea de tehnologie de vârf. Vom ajuta companiile partenere să râmână pe piaţă şi să devină competitive. Va fi un pas pentru integrarea industriei aerospaţiale româneşti în concernul european, iar țara dumneavoastră poate juca un rol foarte important în acest domeniu.

E vorba de o tehnologie nouă. De ce aţi ales să o testaţi aici şi nu în alte ţări membre ESA?
Udo Becker: Noi am început cercetările asupra potenţialului acestei tehnologii de prin anii 2014-2015. Nu ne-am concentrat strict asupra ţărilor cu mare tradiţie în industria aerospaţială din UE. După cercetări aprofundate am ajuns la concluzia că în ţara dumneavoastră există potenţialul cel mai bun pentru dezvoltarea acestei tehnologii şi am trecut la treabă. Suntem încrezători că aceste proiecte vor avea succes şi credem că după 2021vom putea să trecem, tot în România, la fabricarea altor produse de care are nevoie ESA.

De ce aţi ales să colaboraţi cu companii româneşti în aceste proiecte?
Matthiew Bullock: ESA are multiple proiecte spaţiale, în care vrea să implice cât mai multe ţări europene. România are potenţial să contribuie cu tehnologie şi cercetare la aceste proiecte, după cum am concluzionat în urma unor studii. Avem proiecte spaţiale de lansări de sateliţi şi rachete cu echipaj uman, iar România are dezvoltate capabilități care îi permit să participe cu realizarea de echipamente. Companiile româneşti sunt foarte competente în producerea echipamentelor mecanice care ne interesează. COMOTI are potenţialul de a proiecta 3D piesele care ne interesează, prin această tehnologie care va reduce costurile de transport. Ei pot face echipamente mult mai uşoare, dar în acelaşi timp foarte rezistente la condiţiile din spaţiul cosmic. Datorită acestor proprietăţi vom putea trimite în Cosmos cantitativ mai multe utilaje, care vor cântări mai puţin.

Sunt acestea proiecte pilot? Dacă vor merge bine, vor urma şi altele cu industria aerospaţială românească?
Matthiew Bullock: Exact. Cu aceste proiecte pilot vom vedea dacă tehnologia utilizată de COMOTI aduce beneficii, dacă echipamentele rezultate sunt fiabile. Dacă totul va funcționa conform așteptărilor, vor urma, firesc, alte proiecte şi alte investiţii.

A avut importanţă în alegerea COMOTI experienţa acumulată de acest institut în folosirea metodei inovatoare SLM?
Matthiew Bullock: Da. Ne-am interesat şi am aflat că specialiștii de la COMOTI au o vastă experienţă în turbomecanică. Am descoperit şi că stăpânesc procesul tehnologic pentru că ştiu să folosească foarte bine maşinile de printarea 3 D.

Puteţi estima câţi români, cercetători sau tehnicieni vor căpăta de muncă în aceste proiecte-pilot ale ESA?
Matthiew Bullock: Avem 4 proiecte în derulare în acest an. Fiecare proiect implică între 5 şi 10 persoane care vor lucra cu normă întreagă, dar şi mulţi oameni care vor colabora la ele. În afară de companii mari precum ICPE și COMOTI vor fi implicate şi companii mici pentru inspecţii tehnice, pentru a verifica dacă obiectele, fie ele o antenă sau o pompă, sunt fiabile. Vor fi implicaţi oameni şi în testări, nu doar în fabricarea propriu-zisă a echipamentelor.

Care vor fi principalii paşi ai derulării proiectelor din acest an?
Matthiew Bullock: Mai întâi e vorba de proiectarea şi design-ul aparatelor pe care le vrem. Vom utiliza proiectarea 3 D. După aceea vom face prototipurile pe care le vom supune unor teste şi vom constata dacă sunt fiabile şi rezistente. Peste 6 luni vom avea o întâlnire de lucru cu părţile implicate unde sper să putem vedea primele prototipuri finite. Dacă acestea vor fi bune vom trece la fabricarea echipamentelor care chiar vor merge în spaţiu.

În opinia dumneavoastră care au fost punctele forte care au contat în alegerea companiilor româneşti în aceste proiecte ESA?
Laurent Pambaguian: ESA doreşte să dezvolte industria aerospaţială peste tot în Uniunea Europeană. România e relativ „nou-venită” în zonă şi am identificat domeniile în care România poate contribui la efortul comun şi zonele în care e competitivă. Din punct de vedere istoric, România avea multe capacităţi industriale, cât şi o bună cercetare ştiinţifică. Am vrut să beneficiem de acest background. Când am aflat faptul că oamenii de la COMOTI au acest echipament pentru fabricare aditivă, care lucrează cu fabricarea aditivă, am considerat că e o oportunitate să experimentăm producerea acestor piese cu geometrii complexe mult mai uşoare, să vedem dacă ele se ridică la standardele călătoriei în spaţiul cosmic. Am văzut capacităţile tehnice, logistice şi umane ale COMOTI şi am fost mulţumiţi.