Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Trei decenii de jurnalism IT

19 Februarie 2020



În curând se împlinesc treizeci de ani de la apariţia primei reviste româneşti de informatică. A urmat atunci un deceniu de entuziasm şi creştere, de sincronism cu evoluţia socială şi economică a României post-revoluţionare, apoi un deceniu de maturitate şi relativă abundenţă, după care, tot prin sincronizare cu mersul economico-social (dar într-o conjunctură mai largă, şi sub covârşitoarea influenţă culturală a internetului), un deceniu de scădere.

Avântul
Anii 90. Entuziasm, speranţă, optimism. Şi probabil multă ignoranţă economică. Acesta a fost contextul social. Plus inexistenţa legilor referitoare la copyright.
Primele reviste semnificative pentru domeniul IT au apărut la Târgu-Mureş (vedeţi tabelul), într-un colectiv ce se va dovedi (într-un fel) cel mai productiv şi mai longeviv în cele trei decenii de jurnalism IT. Apoi Bucureştiul, unde aveau să se cristalizeze formulele de tip franciză. Acest aspect distinctiv aproape că a revelat un model: în timp ce provincia scotea reviste de concepţie autohtonă (if, open, else, PC REPORT), capitala devenea filiala unor trusturi de presă mondiale (IDG PC World, PC Magazine). Dar înregistrăm şi excepţii de la model, precum revista CHIP România (apărută la Braşov prin preluarea brand-ului german), ori revista Hello CAD Fans de la Politehnica Bucureşti.
Dacă răsfoim acum o revistă românească de informatică din acei primi ani, condiţiile grafice precare ne fac să zâmbim. Însă nu acelaşi lucru se întâmplă în privinţa conţinutului. Curând după ce şi-a găsit cadenţa, grupul de la Târgu-Mureş realiza în revista lunară PC Report – tipărită dens, monocrom, pe hârtie de ziar, cu foarte multe pagini şi în format mare – un conţinut de un profesionalism deosebit. Articolele – indiferent că se referau la (limbaje de) programare, la reţele de calculatoare, la baze de date sau la hard-ware – se adresau profesioniştilor: erau cuprinzătoare, complexe şi aplicative. Dacă urmăreai revista număr de număr puteai deveni un bun specialist, şi aceasta fără cheltuieli substanţiale. De fapt, cred că acesta a fost aspectul cel mai interesant al acelor ani: România intra cu entuziasm în era informaticii şi revistele suplineau cu vervă lipsa cărţilor de specialitate. Însă peste câţiva anişori, dezvoltarea pieţei editoriale, dar şi apoi apariţia legii de protajere a drepturilor de autor (1996), aveau să atenueze drastic acel sublim aspect. Doar subdomenii de nişă ale informaticii aveau să mai păstreze caracterul: de exemplu, colecţia revistei Hello CAD Fans constituia o encliclopedie extensivă şi exhaustivă de proiectare asistată de calculator, pe care altfel (procurată din străinătate) ar fi trebuit să dai o grămadă de bani.
Mai notăm faptul că, începând de prin anul 1997, mai toate aceste reviste au fost însoţite lunar de câte un CD/DVD conţinând diverse software-uri. Dacă în primul deceniu lucrul acesta a fost foarte benefic pentru cititori (constituind chiar motiv de achiziţie/abonare), ulterior proliferarea inernetului a făcut să pară desuet acest efort suplimentar.



Declinul
Principalii doi factori care aveau să ducă la atenuarea până aproape de dispariţie a mass-media IT au fost: (1) recesiunea economică mondială iscată prin colapsul financiar din anii 2008-2009, ale cărui prelungi efecte aveau să ajungă şi la noi în anii următori, şi (2) absorbţia de către internet a cvasi-totalităţii mijloacelor de informare în masă, care avea să ducă la agonia publicaţiilor specializate. Dacă despre criza economică nu (mai) este nimic de spus (inclusiv pentru faptul că mulţi analişti economici au văzut-o ca fiind o necesară purjare a acelei hipertrofieri financiare manifestate la început de mileniu şi de care IT-ul nu era deloc străin), despre migrarea mass-media înspre World-wide-web, ca fenomen cultural mondial, ar fi multe de observat, atât ca efecte economice, cât şi ca efecte psiho-sociale. Da, hard-disk-urile şi serverele internet aveau potenţialul să absoarbă datele necesare şi să preia astfel funcţiile respective – informare, instruire şi divertisment – cu promisiunea de a o face mai eficient/ieftin decât publicaţiile tipărite pe hârtie. Aşa se face că, la nivel mondial, ultimul deceniu a fost martor la migrarea în on-line a majorităţii ziarelor şi revistelor. Doar că multe publicaţii, inclusiv (şi mai ales) IT, au sucombat înainte de a apuca tranziţia. (De fapt, migrarea nu a fost una categorică: acum mai există destule publicaţii periodice tipărite, iar multe dintre acestea au şi o versiune web, de obicei gratuită şi eventual întârziată.) Însă, aspect foarte important, democratizarea aceasta (tehnologică) a dus şi la scăderea calităţii informaţiei: costurile reduse de publicare aveau să diminueze pe nesimţite responsabilitatea redacţiei. Deşi aparent nefiresc, efectul acesta chiar lucrează: cu cât hard-disk-urile web-ului sunt mai încăpătoarele (şi deci mai nepretenţioase la conţinutul stocat), cu atât profesionalismul jurnalistic se diluează. Iar efectul psiho-social se accentuează prin închiderea buclei: cu cât informaţiile sunt mai accesibile pentru cititor/public, cu atât pretenţiile scad şi superficialitatea lecturii devine mai substanţială. Reformulez, completând dialectic: cititorul este mult mai pretenţios cu o revistă tipărită, pe care a dat bani, decât cu un web-site pe care îl accesează gratuit şi extrem de uşor. Îndreptăţit.
Celălalt efect care a condus la declinul publicaţiilor IT (deopotrivă tipărite sau on-line) a lucrat de partea cititorului, fiind derivat din senzaţia de autosuficienţă pe care ne-o conferă astăzi internetul. Şi anume din faptul că găsim răspuns la orice problemă prin instrumente gen Google Search, ceea ce acoperă lucrurile reactiv, dar nu şi proactiv. Însă probabil că persoanele ce doresc să depăşească limitele acestei curiozităţi ţintite (de tip search when need it) se abonează la surse on-line de ştiri din domeniu (precum computerworld.com, itnews.com, itworld.com, computerweekly.com, cnet.com, mcadcafe.com, smartnews.ro ş.a.).
Închei această retrospectivă a publicaţiilor IT spunând că, în ciuda pesimismului din „graficul“ de evoluţie a presei IT româneşti din ultimii ani, lucrurile nu sunt neapărat jalnice: cititorul avizat ştie (sau va învăţa, la nevoie) să navigheze prin hăţişurile lumii noi, acceptându-i astfel şi bunele şi relele; adaptându-se acesteia.
P.S. Întâmplarea a făcut ca în ultimii 25 de ani eu să colaborez pro-bono la multe dintre aceste reviste şi publicaţii IT. (Am scris pentru ele peste 400 de articole.) Şi, privind în urmă, pot spune că a fost o călătorie lungă şi interesantă. Dar mai ales instructivă.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite
Radu Crahmaliuc
Felicitari pentru articol. Inca din vara in care ne-a parasit Romi am vrut sa fac o monografie a publicatiilor IT din Romania. Prins cu alte proiecte, nu s-a putut... Cu permisiunea dvs. mi -ar placea sa preiau articolul si pe site-ul meu, CloudMania, cu toate indicatiile de Copyright Va rog sa imi spuneti daca sunteti de acord. Radu Crahmaliuc 0745124498 rcrahmaliuc@gmail.com
31 Martie 2020, 10:47:08