Revista >> Martie 2020 [Nr. 222] >> Cercetare & Invatamant superior

Transferul tehnologic, între provocările din trecut și speranțele pentru viitor

Radu Ghitulescu

19 Martie 2020

Creșterea nivelului de încredere
În ce va consta procesul de îmbunătățire a cadrului legal dedicat transferului tehnologic?
Când ne referim la cadrul legal, ne referim dintr-o anumită perspectivă și la legiferarea domeniului, dar nu acesta este subiectul propunerii noastre. Noi luăm în considerare reglementarea relației dintre cercetare și mediul privat, prin dezvoltarea unor modele de documente care să sprijine dialogul și inițierea negocierilor între cele două părți și să le orienteze din punct de vedere al raporturilor juridice. Beneficiile unei astfel de inițiative urmăresc, pe o de parte, creșterea nivelului de încredere, în condițiile în care cultura colaborativă este deficitară iar gradul de încredere între cei din mediul de cercetare și cei din mediul privat este redus. Pe de altă parte, răspund provocărilor legate de lipsa de cunoaștere a prevederilor legislative pentru transfer tehnologic. Aceste modele de documente pot fi pentru acorduri de colaborare, de consultanță, de licențiere, acorduri privind drepturile de proprietate intelectuală, contracte de confidențialitate, acorduri pentru companii de tip spin-out etc. Sunt, practic, modele de acorduri care pot fi personalizate în funcție de particularitățile fiecărei situații. În general, multe dificultăți apar în momentul în care se ajunge la stabilirea drepturilor de proprietate intelectuală sau de autor, întrucât cercetătorii sau profesorii nu au cunoștințe despre prevederile legislative. Stabilirea dreptului de proprietate este esențială în conducerea cu succes a unui proces de transfer tehnologic. UEFISCDI a abordat această situație în momentul în care a creat „Manualul de bune practici pentru aplicarea legislației privind invențiile de serviciu“ – un document complet, care abordează subiectul drepturilor de proprietate în cazul invențiilor de serviciu.

Cultură instituțională și resurse dedicate
Cum preconizați să creați și să dezvoltați cultură instituțională în zona de transfer tehnologic, un demers care presupune un efort intens și de lungă durată?
Crearea unei culturii instituționale este deosebit de importantă pentru înlesnirea transferului tehnologic pentru că implică dezvoltarea unui sentiment de încredere al tuturor părților participante în proces și, mai mult, asigură continuarea succesului, chiar și după ce intervențiile exterioare s-au încheiat. Ceea ce ne-am propus este să facilităm dialogul dintre actorii implicați în transferul tehnologic, să promovăm beneficiile apartenenței la proces și să creăm un grup de „promoteri“ ai domeniului, capabili să ducă mai departe mesajul. De exemplu, una dintre posibilele intervenții ar putea fi organizarea periodică a unui Festival al Transferului Tehnologic, care să creeze notorietate în jurul subiectului și să genereze conexiuni noi între mediul de cercetare și cel privat.

Unul dintre aspectele pe care ați insistat este cel al resursei umane specializate, respectiv necesitatea formării unei clase de profesioniști în domeniul transferului tehnologic. Cum veți realiza, practic, acest lucru?
Ne-am uitat la câteva exemple de succes în dezvoltarea unui sistem de transfer tehnologic funcțional, cum ar fi cele din Irlanda și SUA, și am observat că prima preocupare a acestora a fost să creeze o masă de specialiști dedicați modelării procesului și asigurării cunoașterii necesare. Așa că am replicat aceste măsuri în cadrul intervențiilor propuse și am prioritizat specializarea resursei umane. Posibilele măsuri pe care le preconizăm includ dezvoltarea unui program de twinning pentru schimb de experiență și a unui program de „capacity building“ pentru resursa umană. Până la acest moment însă preocuparea a fost să creionăm o serie de măsuri cu sens, pentru a dezvolta sinergic sistemul de transfer tehnologic. Până la a discuta modalitățile de implementare propriu-zise, este nevoie de o validare cu actorii-cheie interesați, proces ce se va derula în perioada următoare și al cărui calendar va fi disponibil public.

Rezultatele se vor lăsa așteptate
Ce alte măsuri complementare prevedeți pentru încurajarea promovării și valorificării rezultatelor programelor de cercetare în piață?
Propunerile noastre au la bază specializarea resursei umane după modele de succes preluate din țări în care și-au dovedit performanța. Acestea au fost adaptate la necesitățile țării noastre și, pe scurt, urmăresc încurajarea promovării și valorificării rezultatelor programelor de cercetare în piață prin intermediul acestor specialiști care vor funcționa ca facilitatori ai procesului de transfer tehnologic. Internaționalizarea își are esența în cele două tipuri de programe menționate anterior. Astfel, am venit cu propunerea de dezvoltare a unui program de schimb de experiență care ar oferi cercetătorilor români acces la perspectivele și modurile de lucru internaționale, precum și cu o inițiativă de a acorda o serie de granturi cercetătorilor români pentru a urma programe de pregătire la universități de top din străinătate, contribuind astfel la profesionalizarea acestora. Scopul final al inițiativelor propuse este să permită imersia în modul de funcționare al unor ecosisteme de antreprenoriat și inovare performante la nivel global și adaptarea ulterioară a lecțiilor învățate la specificul românesc

Când estimați că vor deveni vizibile primele efecte ale acestui plan de măsuri?
Crearea unui sistem de transfer tehnologic funcțional și de succes este un proces îndelungat și costisitor, dar care aduce beneficii reale pentru economie. Dacă luăm modelul cel mai apropiat de situația noastră actuală, și anume cel al Irlandei, putem observa că, în urmă cu 20 ani, această țară a început implementarea unei noi viziuni privind comercializarea rezultatelor cercetării finanțate din fonduri publice. Enterprise Ireland, agenția guvernamentală responsabilă, a demarat un lung proces de învățare, actualizare și adaptare a politicilor și strategiilor referitoare la inovare, iar primele rezultate au fost vizibile abia 10 ani mai târziu. Din acel moment, pe măsură ce procesul a continuat să se maturizeze și oamenii implicați în sistem au devenit mai experimentați, lucrurile au continuat pe o direcție constantă și fluidă, dezvoltând cu succes proiecte de inovare și transfer tehnologic. Urmărind această dinamică, considerăm că elementele care vor contribui la reușita abordării propuse de noi pentru zona de transfer tehnologic din România sunt cele descrise în paragrafele anterioare: investiția în resursa umană, coordonarea la nivel central a procesului prin intermediul unei instituții dedicate și, nu în ultimul rând, stimularea dezvoltării unei culturi care să promoveze și să facă mai ușor de înțeles întregul proces de transfer tehnologic.