Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Laserul de la Măgurele în vremea coronavirusului

23 Aprilie 2020



Acad. Nicolae Zamfir: „Pentru a avea o contribuție substanțială în lupta împotriva COVID-19, ELI-NP trebuie finanțat corespunzător și predictibil”

Laserul de mare putere de la Măgurele a devenit operațional odată cu începerea primelor experimente. 18 Martie a fost Ziua Zero și momentul din care ELI-NP a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare. La distanță de trei săptâmâni de la demararea primului experiment am dorit să aflăm care sunt rezultatele preliminare, cum se adaptează temele de cercetare pentru a susține lupta globală împotriva pandemiei cu COVID-19 și cum vede directorul proiectului, acad. Nicolae Zamfir, creșterea rolului ELI-NP și al cercetării românești pentru a răspunde optim noilor provocări și comandamente socio-economice.

Deși o bună parte din lume este blocată de efectele pandemiei, la ELI-NP s-a dat startul primelor experimente cu laserul de 10 PW. Care a fost semnalul pe care aţi dorit să-l comunicați cu această ocazie comunităţii ştiinţifice și societăţii în ansamblul său?
Intenția nu a fost să dăm un semnal societății în general, ci celor din institut: deși luăm toate măsurile de prevenire a răspândirii virusului, ne-am adaptat modul de lucru la noile condiții și ne continuăm activitatea de cercetare.
Părintele ştiinţific al laserului de mare putere, prof. Gérard Mourou, nu a putut fi prezent la evenimentul realizării primului experiment. Ce v-a transmis de la distanţă? În ce măsură va vibra şi va fi combatant pe noile fronturi deschise de ELI-NP?
Da, din păcate a fost nevoit să-și anuleze venirea la ELI-NP în a doua parte a lunii martie, însă suntem în permanent contact. Experimentul de fapt este în colaborare cu echipa sa, iar rezultatele, din datele acumulate până în prezent, par să fie extrem de încurajatoare.

Ce se va întâmpla în noua etapă în care intră ELI-NP? Ce tip de experimente sunt efectuate? Care este miza lor?
În etapa viitoare vom începe gradual Programul științific de cercetare planificat. Urmează în curând, după obținerea autorizațiilor necesare de la CNCAN (N. red: Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare), experimentele cu puteri ale sistemului de laser din ce în ce mai mari. Prioritatea în momentul acesta nu este să efectuăm experimente cu puteri mai mari de 10 PW, însă vizăm studii privind mărirea puterii fasciculelor laser fără a modifica sistemul. Așa cum menționam anterior, eventualele rezultate pozitive ar contribui semnificativ la dezvoltarea acestui domeniu.

Ce tip de date aţi acumulat până în acest moment cu prima serie de experimente? Care sunt primele concluzii?
Experimentul va dura câteva săptămâni, se acumulează date și, așa cum menționam, rezultatele preliminarii sunt încurajatoare.

În ce fază de dezvoltare se găseşte sistemul Fascicul Gamma, celalalalt echipament care dă sens şi consistenţă proiectului ELI-NP? Când va putea fi funcţional?
Proiectul (Technical Design Report – TDR) Sistemului Fascicul Gama este gata. În urmatoarea periodă se începe construcția diverselor componente, iar în toamnă începe gradual instalarea lor. Sistemul va fi operațional și vor începe experimentele cu fasciculul gama la începutul anului 2023.

Mai poate fi urmată foaia de parcurs prevăzută şi asumată de ELI-NP, pe fondul limitărilor apărute sau a celor care se prefigurează pe plan global? Există o motivaţie superioară şi resurse suplimentare alocate, care alimentează efortul de a reuşi într-un context atipic? Sunt cunoscute cazurile în care oamenii şi societăţile pot deveni mai creative/productive în situaţii de presiune sau de criză…
Procesul de implementare al Proiectului ELI-NP se va desfașura și în această perioadă conform planificării. Sigur că din cauza constrângerilor generate de pandemia de COVID-19 avem unele întârzieri în livrarea unor echipamente, însă câteva săptămâni de întârziere nu vor afecta graficul de implementare. Pandemia a generat într-adevar noi idei: cercetătorii de la ELI-NP, ca de altfel întreaga comunitate științifică din România, au venit cu noi idei de cercetare și fac propuneri de adaptare a proiectelor inițiale, cu concentrarea în această perioadă pe problematica medicală dedicată combaterii efectelor virușilor.



Prof. Adrian Curaj afirma că este momentul să înţelegem, măcar acum, că investiţia în ştiinţă şi în inovare sunt esenţiale nu doar pentru competitivitate, ci, mai mult, pentru viaţa noastră. Cum pulsează acum laserul de la Măgurele în această direcţie? Confruntată cu o nouă realitate şi priorităţi socio-economice diferite, în ce fel se vor schimba/adapta temele de cercetare, agenda experimentelor? Va fi de acum înainte laserul calibrat pentru a oferi soluţii la problemele existente în lupta împotriva COVID-19? Dar cercetările care se desfăşoară în cadrul IFIN-HH?
„Cercetarea științifică este indispensabilă unei societăți moderne” a devenit, din păcate, un slogan folosit de mulți politicieni în discursul lor, fără ca măcar să-l înțeleagă sau să-l aplice în acțiunile lor. De asemenea, sunt mulți care afirmă că cercetare științifică românească nu este bună la nimic, aruncând critici fără să depună un efort minim să înțeleagă ce este cercetarea științifică. Pe de altă parte și lăudăroșenia fără rezultate reale este dăunătoare chiar sistemului de cercetare, descurajând cercetătorii onești.
Atitudinea corectă trebuie să fie echilibrată și trebuie înțeles contextul general. În primul rând cercetarea este globalizată, cercetătorii români au rezultate când participă la mari colaborări internaționale. În al doilea rând, pentru a crește numărul de rezultate notabile, cercetarea științifică trebuie făcută programatic și nu „pompieristic“. Trebuie să existe o politică națională în privința cercetării fundamentale, singura capabilă să genereze cercetări aplicative conform necesităților societății dintr-o anumită perioadă. În al treilea rând, pentru eficientizarea cercetărilor aplicative, trebuie luate o serie întreagă de alte măsuri în multe aspecte ale societății: economic, financiar, educațional, ș.a.m.d. Din păcate și în această direcție acțiunile „pompieristice“, pentru satisfacerea unor interese mai mult sau mai puțin înguste, sunt inutile și de multe ori contraproductive.
Cercetarea științifică nu are două „direcții“: aplicativă sau fundamentală. Politicienii care fac o astfel de diferență greșesc mult! Cercetarea științifică poate fi de calitate mai bună sau mai slabă – depinzând mult de finanțarea și de organizarea ei. Cercetătorii își aleg apoi, aidoma cărărilor din pădure, țelul și calea de urmat. Așa s-a întamplat la ELI-NP: am plecat cu un program științific care a îmbinat cele două „direcții“. În aceste momente, când societatea este preocupată mai mult ca oricând de partea medicală, unele din subiectele de cercetare au fost adaptate astfel încât să răspundă comandamentului social. Au apărut propuneri de cercetare ce vizează domeniul medical de interes în perioada actuală. Același lucru la alt department al IFIN-HH – Iradiatorul gama cu scopuri multiple (IRASM): experiența acumulată și studiile efectuate în ultimii ani ar putea conduce în termen de câteva zile la metode de sterilizare a măștilor și costumelor de protecție necesare în combaterea răspîndirii virușilor.

Cercetătorii de la ELI-NP lucrează la un proiect de diagnosticare timpurie a îmbolnăvirii cu COVID-19, dar şi de analiză a efectelor asupra plămânilor, în vederea acordării unor tratamente mai bune. Cum va fi posibil acest lucru? Vă invit să detaliaţi ideea, modul de funcţionare a soluţiei avută în vedere.
Este un exemplu de cercetare științifică menționată anterior: cercetări care s-ar materializa în câteva luni în metode revoluționare de imagistică medicală. Este vorba de un proiect pentru construirea unui nou tip de aparat de radiografie cu raze X, bazat pe o metodă absolut nouă, care să încerce să pună în evidență mai bine, și poate mai devreme, efectele virusului COVID asupra plămânului. La ELI-NP era în programul științific dezvoltarea acestui nou tip de radiografie, folosind raze X produse cu laserii de mare putere. Considerând urgența situației, am adaptat acest proiect cu scopul de a construi în câteva luni un sistem pilot care să folosească o sursă obișnuită de raze X, precum cele folosite în prezent în medicină, pentru a depista efectele COVID asupra plămânului. Proiectul a fost înaintat Ministerului Educației și Cercetării și sperăm să fie finanțat în regim de urgență.

Istoria omenirii este a luptei continue dintre oameni şi viruşi, câştigată până acum de specia umană. Credeţi că ştiinţa rămâne arma-cheie prin care vom ieşi în continuare învingători din această bătălie? În ce scenariu ELI-NP poate avea o contribuție substanţială, în condiţiile în care ştim că drumul de la cercetarea fundamentală la aplicaţii este lung, iar cursa pe care o parcurgem acum este contracronometru?
În mod evident știința este cea care asigură nu numai supraviețuirea oamenilor, ci și creșterea continuă, în mod accelerat, odată cu dezvoltarea sa impetuoasă, a bunăstării societății în general și a fiecărui om în particular. Condiția ca ELI-NP să aibă o contribuție substanțială este ca, similar oricărui centru științific așezat pe baze solide, să fie finanțat corespunzător și predictibil.

În afară de factorul timp, există și alte impedimente majore cu care se confruntă întreg domeniul. În România, bugetul alocat cercetării a atins în acest an un minim, de 0,12% din PIB, de departe cel mai mic buget al unei țări din UE. Dispunând de un buget infim, cu un număr limitat de competiții de proiecte, pe un fond impredictibil, cercetarea românească este chemată să contribuie la competitivitate, să reducă decalajele în inovare care ne separă de ţările dezvoltate, şi, mai nou, să vină cu soluţii împotriva COVID-19. Ce măsuri ar trebui să ia guvernanţii pentru ca domeniul Cercetării să poată fi eficient de acum înainte în aceste direcţii?
Enumăr câteva măsuri care în opinia mea sunt esențiale: sistemul de cercetare să fie așezat pe baze și principii solide, să existe o strategie națională clară și concretă privind direcțiile de cercetare și prioritizarea lor, să existe o finanțare instituțională predictibilă înaintea celei competitive, să fie eficientizat sistemul de evaluare, institutele de cercetare să fie cooptate în sistemul educațional, cercetătorii să primească educație antreprenorială, să fie luate măsuri la nivel național privind cultivarea colaborării cercetare-mediul economic, și, bineințeles, sistemul de cercetare să fie finanțat corespunzător.

Prin tot ce pune în operă, ELI-NP contribuie la revalorizarea condiției și statutului de cercetător, la creșterea atractivității profesiei în țara noastră și la formarea unei noi generații de oameni de știință. Va conduce criza sanitară şi economică la revalorizarea capitalului intelectual din cercetare, a rolului jucat de oamenii de ştiinţă în societate și în destinul lumii în care trăim?
Cercetătorii trebuie să-și dovedească utilitatea în fața factorului politic și a societății în general, factorul economic să capete încredere în cercetarea autohtonă și să crească încrederea decidenților pentru ca domeniul cercetării românești să poată contribui la dezvoltarea României.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite