Revista >> Aprilie 2020 [Nr. 223] >> Cercetare & Invatamant superior

Dialogurile artei românești contemporane cu știința conservării

Lucian-Cristian Ratoiu, cercetator CERTO, INOE 2000

23 Aprilie 2020

Diana Dochia, curatoarea ANAID Art Gallery, remarca că, în ultimii ani, discuțiile privind arta contemporană au fost mult legate de ideea de a expune și de a păstra arta contemporană. Noile modalități de expunere a artei în spații și medii adaptate au deschis discuții referitoare la modul de prezervare a operelor de artă, dar și la durata recomandată pentru expunere. Din punct de vedere al curatorului, un obiect de artă nu reprezintă numai un artefact, ci mai întâi o idee, un proces, iar, în sfârșit, o nouă formă de a concepe o expoziție. Astfel, opera de artă poate fi interpretată diferit în funcție de contextul în care este expusă. Schimbarea contextului presupune însă nu numai schimbarea sensului, ci și schimbarea condițiilor de conservare, ceea ce pe termen lung poate conduce la degradarea ireversibilă a operei de artă.

Diana Ursan, la rândul ei curatoare la galeria AnnArt, observa că dacă muzeul ar reprezenta în mod ideal linia de final pe care trebuie să o trecă o operă de artă în scopul extinderii duratei de viață, atunci traseul de dinainte este reprezentat de galeriile de artă. Ca un interval între atelierul artistului și colecția publică sau privată, galeriile de artă contemporană, au, pe lângă rolul de promovare și rolul comercial, și obligativitatea de a asigura și de a păstra în cele mai bune condiții integritatea creațiilor.

Obiectivul general al proiectului VisART a fost cel de a crea o nouă abordare, în acord cu specificul artei vizuale contemporane, și de a iniția o nouă specializare pentru activitatea de conservare-restaurare, una bazată pe extragerea de informații riguros organizate despre noile materiale și tehnici utilizate de artiști. Acest obiectiv nu a fost conceput ca o formă de constrângere a practicii artiștilor, ci ca o formă de sprijin, în informarea și conștientizarea cu privire la riscurile la care pot fi expuse creațiile lor.

Cele mai recente preocupări ale CERTO
Pentru creația contemporană se referă la cercetarea picturilor murale din spațiul public și a graffiti-urilor, o temă la fel de actuală și de complexă, având în vedere caracterul efemer al acestora. În mod particular, procesul de conservare a picturii monumentale „America Tropical” de David Alfaro Siqueiros, realizată de Getty Conservation Institute, a reprezentat o sursă importantă de inspirație în vederea cercetării unor lucrări de artă care, din punct de vedere tehnic, sunt un eșec, dar în aceași măsură și o provocare.

O primă direcție a vizat elaborarea unei baze de date dedicate caracterizării spectrale a unor materiale utilizate în practica curentă, deopotrivă în Street Art, cât și în alte categorii și tehnici mixte din arta contemporană. Este important de subliniat că spray-urile de vopsea nu au fost folosite numai la realizarea unor graffiti-uri în sensul strict, aceste materiale moderne fiind de asemenea utilizate în operele unor celebri artiști contemporani, dintre care îi amintim pe Andy Warhol, Jean-Michel Basquiat, Keith Haring sau Richard Hamilton.

Similare vopselelor moderne, produsele folosite în graffiti sunt caracterizate de o structură chimică complexă, care alături de liant și pigment prezintă înglobate o gamă largă de aditivi și fileri minerali. Întrucât majoritatea acestor produse sunt protejate prin drepturi de autor, compoziția chimică exactă a acestora nu este cunoscută, producătorii furnizând adesea doar informații limitate. Din cauza gradului ridicat de complexitate, caracterizarea acestor tipuri de materiale implică o abordare multi-analitică. Au fost aplicate în acest sens o serie de tehnici și metode complementare și, în același timp, non-invazive, care, coroborate, reușesc să realizeze o caracterizare cât mai avansată din punct de vedere spectral.

***
Prezentul articol este publicat în cadrul proiectului de finanţare a excelenței PRO INSTITUTIO - 19 PFE/2018, finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării prin Programul I – Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, Subprogram 1.2 - Performanță instituțională – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI, Contract nr. 19 PFE/17.10.2018.