Revista >> Aprilie 2020 [Nr. 223] >> IT&C

Transformarea digitală – o regândire a perspectivei Cum va evolua România?

Acad. Dan Dascalu

23 Aprilie 2020

Cu puțin înainte ca pandemia prilejuită de noul coronavirus să invadeze continentul nostru, la 10 martie 2020, Comisia Europeană lansa programul său pentru o Europă verde și digitală, o strategie industrială care să asigure competitivitatea UE pe plan mondial. Au trecut numai câteva săptămâni și Europa are cu totul alte priorități. Lumea nu va mai fi niciodată aceeași – este afirmația clișeu în aceste zile. Este greu de prevăzut care va fi impactul de durată asupra scenariului ante-criză care prevedea o lume schimbată de tehnologie. Nu vom face speculații legate de acest subiect. Încercăm să creionăm situația prezentă, cu gândul la problemele mai vechi sau mai noi ale României.

Digitalizare și transformare digitală

La nivelul actual al tehnologiei digitale, în țările dezvoltate au fost informatizate serviciile administrative, financiare, de sănătate. După un deceniu de utilizare a telefonului inteligent, cetățeanul are la dispoziție un dispozitiv portabil și relativ puțin costisitor pentru comunicații la nivel global, pentru telefonie și internet (incluzând comunicare în rețele de socializare și acces video). În sistemele digitale de comunicații puterea de stocare și procesare este amplificată prin rețele digitale de tip cloud, cu ajutorul cărora unele companii își pot externaliza sistemele informatice. Infrastructurile energetice, de utilități și transport sunt și ele într-o mare măsură digitalizate și incluse în rețele. Nici nu mai vorbim de tehnologia spațială sau de apărare, care au ajuns de neconceput în afara sistemelor digitale.

Transformarea digitalăînseamnă mai mult decât simpla digitalizare a unor funcții cunoscute, cum ar fi efectuarea on-line a unor tranzacții bancare sau a depunerii/obținerii de documente de la autorități. Digitalizarea pe scară largă, folosind noi tehnologii, înlocuind activitatea umană în noi domenii de activitate, poate declanșa o transformare digitală a economiei, dar și a activităților sociale și politice. La nivelul firmelor, transformarea digitală poate remodela strategia de afaceri, procesele interne, modul în care lucrează angajații ori modul în care sunt create, fabricate, vândute, promovate produsele şi serviciile pe care le livrează fiecare firmă în parte.

Un cuvânt cheie în această nouă paradigmă este robotizarea, care ar duce la înlocuirea omului cu un robot inteligent în diverse activități, mai mult sau mai puțin complexe. O sintagmă des folosită este aceea de inteligență artificială (Artificial Intelligence, AI). Aplicațiile tipice sunt traducerea dintr-o limbă în alta, recunoașterea (și transcrierea) vorbirii, recunoașterea figurii umane. Mașina care realizează astfel de operații nu aplică algoritmi prestabiliți, ci învață, utilizând rețele neurale. Este nevoie de procesarea rapidă a unei mari cantități de date. S-au pus mari speranțe în aplicațiile industriale la AI, dar o analiză recentă arată că aici va fi vorba de un progres lent.

Reintroducem însă în discuție conceptul de sistem ciber-fizic (Cyber-Physical System, CPS), care este caracterizat de interacțiunea directă a tehnologiei digitale cu realitatea fizică. Un exemplu caracteristic de CPS este culegerea informației printr-o multitudine de senzori distribuiți în spațiu și interconectați într-o rețea. Ne referim la așa-numitul internet al lucrurilor (Internet of Things, IoT), cum este acela al rețelei de monitorizare a calității apei din Flandra. O altă aplicație este aceea a monitorizării stării de sănătate a unor persoane vârstnice sau a unor bolnavi tratați la domiciliu. Se poate folosi o mare varietate de senzori, unii dintre ei încorporați în haine inteligente. În SUA s-a finanțat dezvoltarea unor astfel de CPS pentru aplicații medicale și unele au și fost experimentate, de pildă pentru monitorizarea unor boli rare. O astfel de abordare este extrem de utilă pentru monitorizarea contaminării în cazul unei epidemii.

S-a vorbit mult despre impactul CPS în industrie și rolul lor în noua revoluție industrială (Industry 4.0). Așa numitele Cyber-Physical Production Systems (CPPS) au o structură extrem de complexă, care reclamă o varietate extraordinară de tehnici. Statele Unite au finanțat dezvoltarea acestora încă din 2008 și o finanțează în continuare prin programe educaționale de formare a specialiștilor. Tematica CPS este prezentă și în finanțarea actualului program al UE (Horizon 2020). Deosebit de important va rămâne parteneriatul public-privat ECSEL JU, care are în acest moment o inițiativă legată de utilizarea tehnologiei electronice în medicină^. Problematica CPS a fost dezbătută recent și la Academia Română.

Pandemia și tehnologia digitală