Revista >> Aprilie 2020 [Nr. 223] >> IT&C

Transformarea digitală – o regândire a perspectivei Cum va evolua România?

Acad. Dan Dascalu

23 Aprilie 2020

Pandemia a repus în discuție amenințarea pe care tehnologia digitală o reprezintă la adresa libertății cetățeanului. Supravegherea în masă a permis Chinei să urmărească deplasările celor suspecți de contagiere cu coronavirus și să-i identifice pe cei cu care veniseră în contact. Când carantina s-a relaxat în orașe precum Wuhan, au fost introduse aplicații pentru telefon care clasifică fiecare cetățean printr-un cod colorat - roșu, galben sau verde - care indică riscul de contagiere și determină cine are voie să călătorească sau să aibă acces la spațiul public (The Guardian, 13 April 2020). Cei care nu poartă mască sunt identificați prin tehnica de recunoașterea facială.

Recent, Comisia Europeană a început discuțiile cu operatorii de telefonie mobilă cu scopul de a utiliza aplicațiile de pe telefoanele mobile pentru localizarea cetățenilor, cu acoperirea tuturor statelor membre. Aceste state vor elabora, împreună cu Comisia, un set de instrumente pentru o abordare pan-europeană privind aplicațiile mobile în colaborare cu Comitetul european pentru protecția datelor.

Realitatea este că în acest moment noile tehnologii oferă soluții utile în criza pe care o parcurgem, asigurând alternative ale vieții cu care ne obișnuisem. Tehnologia digitală permite lucrul la distanță (care are și partea bună a economisirii timpului și cheltuielilor legate de deplasare, la care se adaugă reducerea poluării legate de transport), dar și întâlnirile virtuale, precum și divertismentul la distanță (concerte on-line, vizite virtuale ale unor muzee sau monumente celebre). Educația on-line este pentru moment unica soluție pentru continuarea procesului educațional în școli și universități. Datele legate de răspândirea coronavirusului pot fi culese rapid și prelucrate pentru a permite autorităților gestionarea mai ușoară a crizei. Printarea 3D este folosită pentru producerea rapidă a măștilor chirurgicale, componentelor de ventilator, seturilor de diagnosticare. Tehnologia blockchain permite semnarea de contracte la distanță. Vehiculele autonome vor putea fi închiriate cu evitarea contagiunii posibile cu alte persoane.

Pe de altă parte, actualul moment de criză poate fi folosit pentru o regândire a conexiunilor sociale și economice, în căutare de soluții pentru revenirea la prosperitate. După Albert Einstein, „In the midst of every crisis, lies great opportunity“ (fiecare criză poate fi o mare șansă). O șansă pentru lume în general, dar și pentru România în particular.

Tehnologia digitală și problemele României

Dacă cetățeanul din majoritatea zonelor țării poate să folosească tehnologia de comunicare pusă la dispoziție de companiile străine, interacțiunea sa cu administrația este încă tributară birocrației off-line. Starea de urgență declarată în martie 2020 a permis Guvernului actual să forțeze trecerea la interacțiunea on-line cu instituțiile statului, pentru a menține restricțiile de izolare. Din păcate, rețeaua informatică a sistemului de sănătate (CNAS) a continuat să dea rateuri, iar digitalizarea ANAF rămâne încă un deziderat.

Administrația centrală și locală este încă departe de era digitală. Proiectele de digitalizare s-au implementat cu atâta lentoare încât pe parcursul unora dintre ele specificațiile tehnice ale echipamentelor care trebuiau cumpărate au fost depășite de avansul tehnologic. Finanțarea din fonduri publice (inclusiv cea din fonduri structurale) se desfășoară cu atâtea dificultăți birocratice încât multe companii abandonează ideea de a mai scrie propuneri de proiecte. Chiar și acolo unde investițiile din administrație s-au finalizat, ele nu au funcționat cum trebuie datorită absenței resurselor umane calificate (IT-știi sunt mult mai prost plătiți la stat). Iar experții apreciază că obstacolele sunt și de natură politică- există o feudalizare a țării sub aspect informațional.

Dar situația economiei? Punctele cheie - educația și inovarea tehnologică

România ocupă penultimul loc în UE, în ceea ce privește indicele economiei și societății digitale. Ponderea industriei este încă mare în economia României, chiar dacă industria socialistă nu a supraviețuit. Explicația constă în persistența unei forțe de muncă pregătite, relativ ieftine, care a favorizat investițiile unor companii internaționale. O situație care tinde să se schimbe: mulți ingineri au emigrat, forța de muncă nu mai este așa de ieftină, tehnologia evoluează spre robotizare. O excepție notabilă o constituie încă industria auto, dar și aici lucrurile se pot schimba (evoluția spre tracțiunea electrică, reducerea cererii datorită pandemiei).

Țara noastră se confruntă cu două provocări de ordin mai general: a) deficitul tot mai accentuat de forță de muncă calificată; b) cvasi-absența inovării legate de noua revoluție industrială.