Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Stiința și tehnologia în lupta contra COVID-19

23 Aprilie 2020



Bill Gates avertizase încă din 2015 în celebrul lui TedX că statele lumii nu sunt pregătite pentru a face față unei pandemii de coronavirus și asta observăm și noi acum: sistemele politice sunt lente și speriate să ia decizii la timp, din cauza efectelor economice și politice de lungă durată, iar sistemele medicale sunt depășite inclusiv în țări precum Italia și Spania, considerate țările cu cel mai bun sistem medical din lume. Populația nu este suficient de educată nici în normele de igienă, nici în purtarea măștilor de protecție, nu estimează corect riscul virusului și nici nu știe cum să se protejeze statistic de el. Simpla recomandare de distanțare socială nu are un efect suficient de puternic, astfel încât statele au fost forțate să ia măsuri mult mai restrictive asupra propriei populații. Dat fiind că politic și social nu suntem pregătiți, știința și tehnologia rămân principalele fronturi de luptă, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung în lupta contra actualei, dar și a unei viitoare pandemii. În acest articol voi trece în revistă principalele sectoare care luptă pentru combatarea virusului.


1. Echipamente de protecție personală (PPE)

Echipamentele PPE necesare sunt respiratoare (FFP2, FFP3, N95, N99, P95 și P100), viziere/ ochelari etanș de protecție, combinezoane și mănuși de protecție. Echipamentele PPE sunt produse de companii gigant precum 3M sau Honeywell, însă și de companii mai mici, atât din domeniul echipamentelor pentru siguranța muncii, precum și din domeniul echipamentelor medicale. De exemplu masca mea FFP3 este produsă de compania Lahti din Polonia și costa 12 lei în ianuarie, în momentul achiziționării.


Pandemia a reușit să producă un shortage internațional nemaivăzut de echipamente de protecție, astfel încât multe companii, atât din proprie inițiativă, cât și la îndemnul sau sub presiunea statului au început să își schimbe liniile de producție. Compania românească Romarm a început deja producția de respiratoare.


Organizația Mondială a Sănătății, precum și CDC din SUA, au început să își schimbe recomandările în cazul pandemiei și să sfătuiască și populația largă să poarte măști.


Inițiative precum cele ale companiei Taparo din Maramureș sunt binevenite. Taparo a comandat o linie de producție și anunță că va putea produce până la 10 milioane de măști chirugicale lunar. Măștile chirurgicale oferă o protecție foarte scăzută comparativ cu respiratoarele profesionale, însă dacă populația începe să poarte măști, cei asimptomatici nu vor mai da virusul mai departe.


Spre deosebire de respiratoare care necesită o linie specializată de producție, vizierele, ochelarii etanș, combinezoanele sau mănușile sunt mai ușor de produs acasă cu imprimante 3D sau alte soluții DIY. De exemplu, echipele de robotică din programul BRD First Tech Challenge au început producția de viziere și tot la imprimante 3D produc viziere și cei de la Avenor College. Site-ul viziere.ro a publicat un prototip de vizieră și oferă gratuit instrucțiuni pentru asamblarea ei acasă, precum și un formular pentru medici, care pot cere viziere dacă duc lipsă. Viziere.ro a anunțat că au trimis peste 25.000 de bucăți de viziere la medici din țară.


2. Aparatură medicală

Un tip de echipament medical necesar pentru depistarea și apoi caratinarea infectațiilor cu SARS-Cov-2 sunt aparatele RT-PCR (Reverse Transcription Polymerase Chain Reaction), cu ajutorul cărora se fac cele mai precise teste de laborator, atât cantitative, cât și calitative. Aparatura medicală necesară tratării cazurilor grave de COVID-19 include paturi de terapie intensivă și ventilatoare capabile să-și dozeze oxigenarea.


Când vorbim de aparatură medicală, vorbim de un domeniu industrial extrem de clar definit. Această aparatură medicală din păcate necesită un nivel înalt de tehnologie și o fabrică nu poate fi convertită cu succes de pe o zi pe alta. Companii precum Tesla au încercat să ajute și să își schimbe producția pentru a produce ventilatoare, însă Elon Musk a descoperit că este mai rentabil să le cumpere decât să le producă, și că oricum timpul necesar producției acestor echipamente în uzinele Tesla va fi foarte mare.


Și la noi ministrul Economiei a anunțat că moblizează industria auto pentru a produce ventilatoare, însă îmi păstrez rezervele că acest lucru este posibil, realizabil în timp util și că nu va produce pagube iremediabile în sectorul auto. Nu pot să spun decât că le țin pumnii să reușească unde Tesla a eșuat.


Companiile nișate pe producția de ventilatoare lucrează acum la capacitatea maximă și din păcate necesarul este cu mult mai mare. În cazul ventilatoarelor, au apărut chiar unele informații medicale cum că nici măcar nu sunt atât de utile, ce contează fiind nivelul corect de oxigenare al pacientului ajuns la ATI, însă aceste studii nu au fost confirmate în momentul scrierii acestui articol.


Chiar dacă acest bottleneck al paturilor ATI și ventilatoarelor ar fi depășit, cu siguranță ar urma un alt bottleneck al personalului medical și asistentelor. Personalul medical necesită ani de zile de antrenament pentru a putea ventila și oxigena corect un pacient. Uneori este nevoie de echipe întregi de medici și asistente pentru un singur pacient, iar nivelul de aerosolizare puternic în camerele ATI infectează medici și asistente chiar și cu echipamente de protecție puse corect. Atmosfera ca de război din spitalele în care se depășește capacitatea face ca de cele mai multe ori echipamentele să nu fie puse în condiții conforme. Din păcate, studii făcute anterior apariției noului virus, arătau că 67% dintre medici nu montează echipamentele PPE corect nici după tranininguri extinse, ceea ce transformă o mască FFP3 într-o mască chirurgicală obișnuită.


Și în cazul aparaturii medicale oamenii au încercat diverse soluții DIY de oxigenare și ventilare, însă dacă în cazul materialelor de protecție anumite soluții DIY pot fi utile, aici din păcate se pare că nu. Sunt unele valve care pot fi produse la imprimante 3D pentru spitalele care au nevoie, însă celelalte soluții DIY nu au fost validate ca fiind funcționale și probabil nici nu vor fi.

Este nevoie de companii extrem de inovatoare și de precise tehnologic, precum Dyson, care săptămânile trecute a anunțat dezvoltarea în numai 10 zile a unui nou tip de ventilator numit CoVent și a și început producția a 15.000 de bucăți.

La noi, o fabrică din Cluj a început producția unor ambulanțe speciale pentru COVID-19, dotându-le cu aparatura medicală necesară, însă capacitatea lor de producție este de 30-40 pe lună, iar o astfel de ambulanță costă destul de mult.



3. Farmaceutice și biotehnologie

Speranța principală a luptei contra Sars-Cov-2 vine din partea industriei farmaceutice, atât de mult hulita Big Pharma, dar și a altor companii de biotehnologie. Sunt trei mari categorii de produse ale acestor companii: kituri de testare (atât pentru aparatură RT-PCR, cât și teste serologice, așa-numitele teste rapide care detectează anticorpi), apoi medicamente (de exemplu companii precum Sanofi, Novartis sau Bayer care produc variante comerciale ale hidroxiclorochinei) și, a treia categorie, vaccinurile.


Toate companiile din sector se chinuie să găsească propriile variante de teste serologice, de medicamentație antivirală, și toți sunt înscriși în cursa pentru găsirea unui vaccin care să prevină COVID-19.


Cum, din păcate, orizontul dezvoltării unui vaccin rămâne neclar, vorbim cel mai probabil de ani de zile, medicii și companiile farmaceutice testează atât medicamente vechi și combinații de medicamente vechi, cum e atât de vehiculata hidroxiclorochina, precum și dezvoltarea de medicamente noi, care însă necesită perioade lungi de testare. Din păcate un medicament prost, ca și un vaccin prost, poate fi mai fatal decât virusul.


4. Dezinfectanți și produse de igienă personală

Vânzările de dezinfectanți care au la bază clor sau alcool au explodat, precum și vânzarea de săpun, care omoară grăsimea din virus cu ajutorul spumei făcute.


Și aici vorbim de shortage, însă măcar aici soluții DIY pot ajuta, mai multe universități precum Princeton publicând ghiduri despre cum se pot crea aceste soluții de dezinfectare și acasă, în condiții de siguranță. Un exemplu este crearea de dezinfectant pentru mâini din alcool izopropilic (70%), 5% glicerină vegetală și 25% apă.


Companii românești precum Farmec au primit aprobarea să reorganizeze producția pentru a produce dezinfectanți și alte produse de igienizare și așteptăm mai multe companii care să facă acest pas.


Apa oxigenată în concentrație de peste 1% omoară și ea virusul. La dezinfectarea respiratoarelor FFP3 nu sunt însă recomandate nici apa oxigenată, nici alcoolul și nici alți dezinfectanți deoarece toate aceste substanțe distrug rețeaua electrostatică a măștii, iar rețeaua electrostatică a măștii este cea care oprește virusul.

5. Robotică

A circulat și în mediul online românesc robotul pus la dispoziție de Bucharest Robots pentru dezinfectarea spitalului Matei Balș cu radiații UVC. Roboții reduc expunerea personalului la riscul infectării cu noul virus și din păcate nu există suficienți pentru utilizarea lor la scală largă, însă orice spital dezinfectat în condiții de siguranță este un câștig pentru personalul medical, care este cel mai expus.


Utilizarea de drone mai ales în China și Coreea ajută la aprovizionarea în siguranță a persoanelor cu risc ridicat în fața COVID-19, adică persoane peste 65 de ani cu comorbiditați asociate de tip diabet, hipertensiune, boli cardiovasculare, boli respiratorii, cancer sau SIDA. Dronele reduc contactul interuman, contact interuman direct care cauzează peste 95% din infectările cu SARS-COV-2.


6. IT & C și servicii online

Omenirea este mutată online și la telefon. Companiile care oferă servicii de videoconferințe precum Zoom sau Skype sunt folosite de mediul universitar pentru a ține cursuri online și sunt folosite de companii pentru a menține contactul cu cei care lucrează de acasă. Din ce în ce mai multe companii încep să caute soluții de îmbunătățire a digitalizării și respectiv a transmisiunilor video securizate, iar printre ele se numără și compania românească non-profit DeepViss, care dezvoltă astfel de soluții.


Folding@Home este un proiect care folosește resursele calculatorului tău pentru a ajuta în descoperirea unui vaccin contra SARS-Cov-2. Pentru că mintea umană se pare că este însă mai rapidă în a rezolva probleme de protein folding, există și jocul Foldit care se folosește de mintea ta pentru a ajuta știința din spatele vaccinurilor.


Unul dintre principalele motive ale infectării mari din spitale este lipsa unor circuite bine gândite ale pacienților în spital. Marcom Hub din România a creat o infirmerie virtuală cu ajutorul avatarelor (infirmieravirtuala.ro) și astfel poate ajuta medicii și asistentele să simuleze mai multe scenarii. Avatarurile nu se infectează, nu obosesc și nu consumă echipamente de protecție, iar după părerea mea inițiativa Marcom Hub este una dintre cele mai utile de când a început pandemia.


Oamenii cu risc crescut au nevoie de ajutor și asta presupune și voluntariat. Komak este o aplicație non-profit care face matching între voluntari și oameni aflați în grupele de risc ale COVID-19. Echipa este din Danemarca, iar unul dintre membrii echipei este român. Dacă vrei să ajuți un bătrân care are nevoie de cumpărături în zona ta, instalează Komak.


Deși oamenii nu mai pot circula ca înainte, știrile false circulă la fel de mult. Ravenpack este o companie spaniolă lider de piață în colectarea și procesarea de date la cel mai înalt nivel. Ravenpack procesează inclusiv știri și date din social media, așa că a lansat un tool gratuit de monitorizare a știrilor despre COVID-19. Și în această companie lucrează români, inclusiv un data scientist român.


Worldometers (Worldometers.info) este un site din ce în ce mai vizitat, unde sunt centralizate date statistice despre evoluția zilnică a COVID-19 și din ce în ce mai multe tool-uri de modelare și predicție statistică ale epidemiei au apărut online. Asta a dus la apariția foarte multor statisticieni de ocazie, încât Felipe Hoffa, inginer la Google, a decis să publice un articol pe platforma Medium numit „Why amateur COVID-19 predictions are worthless“. În articol Hoffa vorbește despre limitările de predicție a tool-urilor de inteligență artificială precum modelele ARIMA, care au reușit în trecut să estimeze necesarul de paturi ATI în cazul unor epidemii, însă precizează că sunt numai anumite lucruri punctuale pe care ARIMA le poate face corect în cazul predicțiilor statistice pe COVID-19. Așa că dacă vezi modele statistice aruncate în mijlocul drumului pe Internet, este mai sigur să treci pe lângă ele pentru că sunt extrem de improbabile, chiar dacă unele sunt colorate destul de frumos.


Companiile de telefonie au fost folosite și direct de țări precum China, țări care fac monitorizare prin GPS a populației știind astfel pe unde au călătorit cei infectați. Tentația e mare, însă utilizarea unor astfel de tehnologii ridică mari semne de întrebare, atât specialiștilor, cât și populației, deoarece sunt extrem de invazive. Mulți au îngrijorarea legitimă că statele e posibil să nu renunțe la aceste practici odată ce pandemia a dispărut.


Există însă și companii care încearcă să creeze soluții de monitorizare securizate, anonimizate și voluntare, care să asigure păstrarea libertăților cetățenești. O inițiativă non-profit apărută odată cu pandemia de COVID-19 este SafeNet, tot de la DeepViss, compania românească menționată mai sus și care acum caută sponsorizare pentru aplicația dezvoltată.


7. Cercetare

Comunitatea de cercetare internațională este mobilizată în încercarea de a găsi un vaccin, însă nu doar cercetătorii în biologie și biochimie sunt mobilizați. Universitățile mari publică modele statistice, precum cele de la Oxford sau Imperial College, publică studii despre rezistența virusului pe suprafețe sau ghiduri precum cel de la Princeton despre soluții DIY de creare de dezinfectanți.


Cercetătorii de la ELI-NP anunță un sistem pilot de radiografie. Acest tip de radiografie este de sute de ori mai puțin invaziv decât radiografiile clasice sau scanările de tip CT și poate fi utilizat în cazul infecției cu COVID-19 deoarece observă țesutul, ceea ce o radiografie clasică nu poate vedea. În momentul de față se fac teste pe un pacient cu COVID-19 aflat la Johns Hopkins.


Graphnets.ro, o inițiativă de la Universitatea din București, a publicat mai multe analize ale răspândirii virusului Sars-Cov-2 în România, folosind datele oficiale disponibile. Primul articol publicat analizează rețelele de contagiune în România și îi puteți urmări pentru mai multe studii și grafice riguroase academic.


Universitatea Politehnică București anunță dezvoltarea unui nou tip de dezinfectant eficient contra SARS-Cov-2 și ușor de produs la scală largă, numit Blue. Momentan produsul este încă în testare, deci rămâne să așteptăm rezultatul și să vedem cine îl poate produce comercial dacă este demonstrată eficiența.


Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCDFM), precum și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică (ICPE-CA) își anunță disponibilitatea pentru a cerceta de la modele de răspândire a virusului până la soluții de ventilare mecanică, soluții de testare rapidă a infecțiilor sau soluții de monitorizare și decontaminare.


De pe 4 aprilie comunitatea de cercetare și de inovare din România are un buget în valoare de 25 de milioane de lei dedicat combaterii COVID-19. Astfel, Ministerul Educației și Cercetării prin UEFISCDI anunță lansarea competițiilor Soluții 2020. Prin acest demers se dorește accelerarea cercetării științifice din România pentru a obține soluții care să combată răspândirea COVID-19 și care să reducă impactul negativ asupra societății.


Din păcate, marea parte a progreselor din cercetare nu ne va putea ajuta la acest prim val de luptă cu COVID-19, însă cercetarea trebuie făcută măcar pentru viitoare alte epidemii, dacă nu chiar pentru valurile viitoare de infectare cu COVID-19, care vor urma după relaxarea măsurilor.


***

Globalizarea a luat niște lovituri directe de la această pandemie, iar economia globală este în pragul unei crize fără precedent în istoria modernă. În ultimul articol publicat pe site-ul lui, Henry Kissinger susține că omenirea nu va mai fi la fel după această pandemie, nici economic, nici politic, și consideră că numai un efort internațional coordonat poate preveni pe viitor o astfel de pandemie, iar statele vor trebui să coopereze și să aloce resurse la fel cum au colaborat și în cazul planului Marshall.


Dacă următoarea pandemie poate fi prevenită printr-o responsabilizare a actorilor politici globali, până una alta noi avem o pandemie pe cap care nu pare să ne părăsească prea curând. Economia trebuie să se adapteze forțat la nouă realitate, deoarece lockdown global nu poate fi o soluție nici măcar de termen mediu, așa că din ce în ce mai multe companii vor fi nevoite să ajute efortul global al statelor și să lupte și ele contra pandemiei.


Companiile din sectoarele pe care le-am prezentat luptă acum în mod direct contra COVID-19, însă și restul firmelor trebuie să gândească preventiv și să aibă în vedere ziua în care economia va fi iar deschisă, pentru că, cel mai probabil, și atunci virusul va umbla prin populație.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite