Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Rolul ştiinţei în reaşezarea și evoluția lumii

24 Aprilie 2020



Pandemia care se manifestă în întreaga lume, cu virulenţă maximă în Europa, ne arată cât de nepregătiţi suntem în faţa unor provocări majore. Criza sanitară este resimţită în ţări cu nivele de dezvoltare care baleiază întreg spectrul – de la cele mai sărace la cele pe care mulţi le privesc, în vremuri bune, drept modele spre care tind. Şi asta se întâmplă la începutul secolului al XXI-lea, în condiţiile în care descoperirile ultimelor decenii ale secolului trecut situează medicina pe un loc fruntaş, pe o scară ipotetică a progresului ştiinţelor…
Sigur, controlăm bolile mult mai bine, dar până la urmă nu putem compara modul în care făceam faţă (de fapt, nu făceam faţă!) ciumei bubonice din anii 1347 – 1350, pandemiei de variolă (1870 – 1874), de ciumă (1894 – 1903), şi nici măcar epidemiilor timpurilor moderne, cauzate de tifosul exantematic (1916 – 1918), de virusul poliomelitic (1916 – 1952), A(H2N2) ("gripa asiatică", 1957), H3N2 (1968), virusului gripal (H1N1)pdm09, HIV/SIDA (1995 – 2005). Ȋn spatele acestei enumerări au fost înregistrate peste 200 de milioane de decese – şi lista creşte în mod continuu, o parte din maladiile amintite manifestându-se sezonier, an după an…
De la declanşarea SARS-CoV-2, tot mai multe voci ale reprezentanţilor cercetării – asociaţii ştiinţifice sau academice, dar şi personalităţi unanim recunoascute – propun soluţii pentru viitorul imediat, astfel încât provocărilor deceniilor care urmează să li se răspundă mult mai prompt şi eficient. Şi este şi firesc: pentru fiecare dintre noi, noul coronavirus reprezintă mai mult decât o ameninţare de moment, el afectează brutal modul nostru de viaţă, naşte monştri în mentalul colectiv, prognozează o criză economică majoră care, de fapt, a început deja.

Revenirea la experți și democratizarea științei
Atât decidenţii, cât şi organizaţiile internaţionale, realizează mai mult ca oricând importanţa ştiinţei în iniţierea şi dezvoltarea de soluţii capabile să răspundă problemelor cheie cu care se confruntă sau se va confrunta omenirea – şi dintre acestea, cele care se grupează sub umbrela chimiei/biologiei/medicinei se situează pe primele poziţii. Reviste de tipul "Politico" şi "Foreign Policy" prevăd o "revenire la experţi" – deci la competenţă!, în defavoarea promovării în mass-media (şi nu numai) a diletantismului, subiectivismului, părerilor nesusţinute de argumente, dar expuse cu siguranţa unei nejustificate încrederi în sine.
Ştiinţa este cea care trebuie să promoveze adevărul, dar ea se poate impune drept exponent al acestuia numai într-o lume conştientă de rolul ei în societate. Ştirile false, teoriile bazate pe conspiraţii sau pe idei pseudo-ştiinţifice trebuie să dispară, lăsând locul argumentelor validate ştiintific – până la urmă, realităţii.
Luările de poziţii ale societăţilor academice, exprimate în presa internaţională şi în publicaţii ştiinţifice, pledează pentru colaborarea principalilor actori din cercetare, pentru un efort comun, pentru schimbarea atitudinii societăţii faţă de cercetare şi de omul de ştiinţă, faţă de educaţie, și pentru o mult mai atentă orientare a cercetării spre cerinţele şi nevoile societăţii. InterAcademy Partnership (IAP)* cheamă comunitatea ştiinţifică internaţională la cooperare, la conjugarea eforturilor, schimb constant de informaţii şi dovezi ştiinţifice prin acţiuni rapide, coordonate şi solidaritate globală. Organizaţia solicită promovarea şi derularea de acţiuni concrete, apte să optimizeze aplicarea rezultatelor cercetării în slujba binelui public, împărtăşirea experienţei şi bunelor practici.
Ȋn acelaşi context, All European Academies (ALLEA)** militează constant, de mai mulţi ani, pentru înfiinţarea unui European Open Science Cloud, susţinând astfel accesul liber al cetăţenilor Uniunii Europene la cercetarea finanţată din fonduri publice. ALLEA reprezintă academiile membre la nivel european şi internaţional, promovează ştiinţa drept bun public global, facilitează colaborarea ştiinţifică deasupra frontierelor şi disciplinelor.
De menţionat faptul că accesul liber la informare şi ştiinţă reprezintă, în fapt, o democratizare a cunoaşterii.
Există şi alte organisme internaţionale care insistă asupra colaborării ştiinţifice între state/echipe de lucru. European Academies’ Science Advisory Council (EASAC)***, o organizaţie independentă a academiilor de ştiinţe din Europa, înfiinţată de către ALLEA în anul 2001, încurajează colaborarea între parteneri (ţările UE, Norvegia, Elveţia şi Marea Britanie) pentru consilierea decidenţilor politici europeni. La fel, Science Advice for Policy by European Academies (SAPEA)****, un proiect creat de către ALLEA, oferă Comisiei Europene (CE) recomandări independente şi puternic susţinute ştiinţific, fiind astfel parte a mecanismului de consiliere ştiinţifică al CE.
Aceste idei generoase abordează ştiinţa şi cercetarea într-un mod diferit de cel "clasic", încă axat pe căutarea performanţei şi afirmării proprii şi pe depăşirea concurenţilor pentru atingerea recunoaşterii şi succesului personal. Sunt tendinţe care trebuie eliminate în favoarea evoluţiei cunoaşterii obţinute prin colaborare, iar comunitatea ştiinţifică ar putea oferi întregii societăţii un exemplu de cooperare adevărată.

Rolul-cheie al finanțării corespunzătoare și pe termen lung
Revenirea la recunoşterea valorilor autentice, repunerea omului de ştiinţă la locul binemeritat, promovarea ştiinţei drept motor al dezvoltării societăţii nu pot fi atinse însă în absenţa unei finanţări adecvate a cercetării. Nu mă refer aici numai la situaţia României, unde bugetul de stat îi alocă, de ani şi ani, între 0,15% şi 0,28% din PIB, situând-o constant pe locul rezervat Cenuşăresei. Şi asta, în condiţiile în care în Israel cercetarea/dezvoltarea beneficiază de 4,82% din PIB, în Coreea de Sud de 4,29% din PIB (din care 0,89% din fonduri publice, restul provenind din fonduri private), în Germania de 3,07% din PIB (0,93% din fonduri publice), în Suedia de 3,37% din PIB (0,97% din fonduri publice). Şi este vorba despre ţări care listează, an de an, PIB-uri mult mai mari decât cel al Romaniei şi un număr de cercetători mult, mult mai mare decât cel declarat de România. De exemplu Suedia, o ţară cu 10,2 milioane de locuitori, are de patru ori mai mulţi cercetători! – şi exemplele pot continua (sursa datelor: OECD şi Eurostat, 2017 – ultimul an cu date complete). Repet, nu este vorba doar despre finanţarea cercetării şi dezvoltării în ţara noastră. Situaţii asemănătoare României se regăsesc în multe ţări. Dacă dorim într-adevăr ca cercetarea să ofere soluţii problemelor globale ale omenirii, ea trebuie să beneficieze constant de o finanţare corespunzătoare pe termen lung, iar aceasta se va întâmpla numai atunci când societatea va conştientiza realmente importanţa cercetării. Consider – să-mi fie iertat! – că suntem încă departe de acel moment: deocamdată, majoritatea marilor universităţi din ţările europene pensionează automat profesorii universitari ajunşi la 65 de ani (indiferent de valoarea lor!), inclusiv laureaţi ai Premiului Nobel, în timp ce un fotbalist (fie el şi în Liga a II-a) câştigă mult, mult mai mult decât un cercetător/om de ştiinţă, iar dacă acesta se află în Liga I chiar de câteva zeci de ori mai mult. Ca să nu mai vorbim de industria "divertismentului" de calitate mai mult decât îndoielnică, vizibilă, dar care nu construieşte nimic, ba chiar influenţează negativ şi care consumă fonduri, atât publice, cât şi private, de mai bine de 2000 de ani, fiind şi astăzi folosită cu succes de către conducători. Nu credeţi că ar trebui să înlocuim expresia clasică "panem et circenses" cu "pâine şi educaţie", "pâine şi sănătate", "pâine şi ştiinţă" ? Am fi cu toţii mult mai câştigaţi.

*InterAcademy Partnership (Parteneriatul InterAcademic, IAP) – reţea formată din peste 130 de academii naţionale de ştiinţă, medicină şi inginerie din întreaga lume, fondată în anul 2016 pornind de la trei reţele academice globale apărute anterior. IAP promovează rolul particular al ştiinţei şi implicarea ei în găsirea de soluţii la problemele acute ale omenirii, utilizând experienţa liderilor mondiali ai ştiinţei, medicinei şi ingineriei pentru a propune politici corecte, a îmbunătăţi sănătatea publică, a promova educaţia şi dezvoltarea durabilă.
**All European Academies (Federaţia Europeană a Academiilor de Ştiinţe şi Ştiinţe Umaniste, ALLEA) – instiţutie care reuneşte mai mult de 50 de academii din peste 40 de ţări europene. Fondată în 1994, ALLEA este purtătorul de cuvânt al membrilor săi la nivel european şi internaţional, promovează ştiinţa drept bun public global şi cooperarea ştiinţifică la nivel mondial.
***European Academies’ Science Advisory Council (Consiliul consultativ ştiinţific al Academiilor Europene, EASAC) – consiliu ştiinţific independent care grupează oameni de ştiinţă de prestigiu din academiile statelor membre pentru a ghida politicile europene în folosul societăţii.
****Science Advice for Policy by European Academies (Consultanţă științifică (oferită de) Academiile Europene pentru (stabilirea de) politici, SAPEA) – concepe proiecte independente, elaborate pe baza experienţei ştiinţifice a membrilor săi din peste 100 de academii europene din 40 de ţări pentru stabilirea politicilor europene şi pentru publicul larg.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite