Revista >> Mai 2020 [Nr. 224] >> Cercetare & Invatamant superior

Educația înainte și după COVID-19: În educație deciziile de azi se traduc prin efecte peste ani. COVID-19 ne învață pe toți că trebuie să progresăm!

Prof. univ. dr. Sorin Mihai Cimpeanu

28 Mai 2020

Vom reveni la maniera tradițională de a învăța sau vom reuși să mergem pe o nouă cale, mai potrivită cu profilul actual al studentului? În această perioadă de criză mondială ne confruntăm cu o suită de provocări majore în educație, dar și cu perspectiva unor schimbări revoluționare, cu iminența creării cadrului adecvat pentru materializarea celor mai bune soluții pentru învățământul superior de mâine, adaptat dinamicii și transformărilor secolului XXI. În educație deciziile de azi se traduc prin efecte peste ani, iar COVID-19 ne învață pe toți că trebuie să progresăm!

COVID-19 a evidențiat problemele înrădăcinate în sistemul de învățământ global: de la inegalitatea accesului la școlarizare, până la abordarea profesorilor față de student. Vom fi puși în fața următoarelor opțiuni: să revenim la modul în care se făcea educație înainte de criza COVID-19 sau să ne concentrăm asupra unor formule diversificate și adaptate realităților psihologice și emoționale ale cursanților, asigurându-ne că învățarea nu este doar o chestiune de scoruri și rezultate ale evaluărilor. Să facem o alegere înțeleaptă, chiar dacă aceasta va presupune eforturi și investiții mult mai mari în educație.

Fiecare sistem de învățământ își decide regulile și procedurile proprii, însă nu trebuie să uităm că situația este diferită în fiecare țară, că nu avem același nivel de răspândire a virusului. Este extrem de important să acționăm cu responsabilitate fiecare dintre noi. Bătălia în interesul tinerilor este bătălia pentru viitorul nostru, al tuturor. Este nevoie de multă creativitate și multă voință pentru a găsi soluțiile cele mai bune de a merge înainte cu echilibru și maturitate, asigurându-ne că măsurile de protecție sunt respectate așa cum ne recomandă întreaga comunitate a medicilor și cercetătorilor în domeniu. Nimeni, din România sau din alte țări, nu poate avea garanții certe că s-au luat hotărârile cele mai bune într-o situație atipică, fără precedent în epoca modernă. În educație deciziile de azi se traduc prin efecte peste ani. COVID-19 ne învață pe toți că trebuie să progresăm!

Orice schimbare de paradigmă aduce modificări fundamentale pentru domeniul în care are loc. Educația, atât la nivelul de bază, cât și în învățământul superior, a suferit o schimbare imensă începând cu cel de-Al Doilea Război Mondial. Această schimbare a fost precipitată de o cerere fără precedent pentru educație de înaltă calitate. Schimbările de paradigmă se pot produce cu mare viteză sau pot avea loc relativ lent, evolutiv. Ne confruntăm acum cu o schimbare revoluționară, la care trebuie să ne adaptăm extrem de rapid.

În acest tumult al crizei globale provocate de coronavirus, dimensiunile majore care pot schimba cu adevărat la față învățământul superior țin de reforme educaționale politico-juridice, modificări majore în peisajul socio-economic și inovații tehnologice.

Învățământul superior din România, dar nu numai, se confruntă cu următoarele provocări:
1 Asigurarea accesului online universal la învățământul superior
2 Dezvoltarea unor forme mai eficiente de predare și învățare

Învățarea exclusiv de la distanță ne-a reamintit că învățarea profundă nu se poate întâmpla decât atunci când suntem conectați cu studentul și concentrați în aceeași direcție. Noica spunea că „într-o școală bună nu se știe cine dă și cine primește”. Suntem somați așadar, noi, profesorii, să rămânem într-o inedită și autentică interacțiune cu studentul, chiar dacă această interacțiune este mediată tehnologic.

Din păcate, accesul la tehnologie a creat decalaje între unii studenți care nu au beneficiat de internet de mare viteză sau terminale inteligente, în timp ce alții și-au îmbunătățit performanțele, fiind mult mai adaptați la mediul digital. Uneori acest decalaj a fost accentuat și de lipsa de pregătire și flexibilitate a profesorilor. Acest aspect nu va rămâne fără consecințe, iar criza pe care o traversăm scoate în evidență discrepanțele existente. Prin politici publice inspirate și coerente aplicate la nivelul întregului sistem educațional trebuie să ne asigurăm că vom fi capabili să reducem aceste decalaje. Și în România trebuie să gândim o structură digitală pentru un nou tip de învățământ, în care progresul tehnologic să optimizeze performanțele tuturor: studenți și profesori, deopotrivă. O reformă a educației nu înseamnă exclusiv dotarea cu calculatoare, laptopuri, tablete; ele sunt doar instrumente. Experiența tutorială pe care ți-o oferă profesorul rămâne fundamentală.

Ca președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților, ca președinte al Consiliului Național al Rectorilor, ca președinte al celei mai mari rețele academice - Agenția Universitară a Francofoniei - ce cuprinde 1000 de universități din 118 țări, ca rector al unei universități cu peste 10.000 de studenți și peste 1.000 de cadre didactice și personal didactic auxiliar - vă mărturisesc că este mai greu decât ne-am fi putut aștepta! Depinde de experiența și dedicația profesorului, precum și de aria sa de expertiză ca să elaboreze teme/subiecte creativ, nu repetitiv.

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV), pe care o reprezint, pot să afirm că este în rândul universităților ce s-au aliniat rapid la noile schimbări în ceea ce privește modul de predare, având deja structuri pregătite.
La USAMV am dezvoltat sistemul de Învățământ la Distanță deja de 20 ani, sistem cu care am progresat conform ultimelor tehnologii din domeniu. În luna martie a trebuit să implementăm anumite proceduri pentru a facilita accesul tuturor studenților și profesorilor la sistemul informatic, însă în scurt timp lucrurile au fost funcționale. La fel ca și în alte universități, pe lângă platforma dezvoltată intern, profesorii au abordat platforme moderne pentru a le fi aproape studenților și a continua eficient activitatea didactică.