Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Tehnologiile avansate și specializarea inteligentă

28 Mai 2020




Instrumentele de finanțare prin fonduri structurale (programul de competitivitate).
Finanțarea precară a CDI din fonduri naționale și performanțele comparativ reduse ale României la scară europeană, transformă fondurile structurale într-o șansă unică pentru activitățile de cercetare-inovare. Importantă este nu numai mărimea fondurilor, ci și modul în care sunt dirijate spre anumite domenii, precum și eficiența instrumentelor de finanțare.

Am pledat pentru tehnologii care facilitează inovarea, în particular transformarea digitală. Finanțarea trebuie să permită dezvoltarea și aplicarea acestor tehnologii. Importantă este nu numai investiția în infrastructură (construcție clădire, cumpărare echipamente), cât și finanțarea activităților CD și a specializărilor care să permită dezvoltarea de tehnologii. Beneficiarii direcți vor fi instituții publice (institute și centre de cercetare, universități). Resursele umane care gestionează aceste echipamente sunt cel puțin la fel de importante ca infrastructura în sine. De regulă, cercetarea va merge până în faza de demonstrator. Drumul până la produs și valorificare pe piață este mult mai lung. Implicarea actorilor privați (în primul rând firme inovative) este esențială. Competențele și infrastructura unui institut de cercetare, pot fi puse la dispoziția IMM-urilor printr-un proiect de tip G (programul POC), despre care am vorbit mai sus (XVIII). Considerăm acest proiect ca un instrument de finanțare deosebit de eficient și recomandăm menținerea acestuia în perioada următoare. El materializează conceptul one-stop shop: resursele de care are nevoie firma sunt disponibile operativ, în același loc (XIX). Și mai departe? Cum se ajunge la produs pe piață? Cum poate recupera România decalajul în inovare, cum își poate ridica competitivitatea?

În loc de concluzii.
Revenind la interviul de la care am plecat, ne reamintim că inovarea înseamnă transformarea cunoașterii în efect economic. Laturile așa-numitului triunghi al cunoașterii simbolizează interacțiunile vitale între educație, cercetare și business. Acest triunghi este baza piramidei inovării, care are în vârf guvernul sau autoritățile locale. Am putea recunoaște acest model în descrierea hub-urilor de inovare, care se bazează pe un consorțiu de mari organizații publice și private dintr-o anumită regiune de dezvoltare. Conceptul, ilustrat de modele europene de succes, a fost promovat de către Comisia STMS, prin dezbaterea organizată recent la Academia RomânăXX. Cititorul poate încerca singur să regăsească acest concept în interviul menționat.

I) A se vedea (interviu exclusiv Digi 24) https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/romania-va-avea-un-supercomputer-cuantic-un-hub-de-inteligenta-artficiala-si-va-finanta-cercetarea-pentru-hidrogenul-combustibil-130363
II) A se vedea grupajul afișat la adresa http://www.link2nano.ro/acad/D-CPS/noutati.php.
III) KET sunt vitale pentru competitivitatea Europei. Pentru politica UE în domeniu consultați pe Internet sinteza Boosting the potential of Key Enabling Techologies – Addressing Skills Needs in Europe, European Commission, 2016 (ECO Digital Publishing), sau raportul complet Skills for Key Enabling Technologies in Europe, European Commission, 2016.
IV) Re-finding industry. Defining Innovation, European Commission, 2018 (accesibilă pe Internet).
V) Dan Dascălu, O inițiativă care urmează dezbaterii. Impactul sistemelor ciber-fizice asupra societății și a industriei, Market Watch, Nr. 222, martie 2020, pp. 16-18; Dan Dascălu, Valul digitalizării invadează realitatea fizică, Academica, vol. XXX, aprilie - mai 2020, pp. 25-31.
VI) Dan Dascălu, Transformarea digitală – o regândire a perspectivei. Cum va evolua România?, Market Watch, Nr. 223, aprilie 2020, pp.36-38.
VII) Terrence DeFranco, Internet of Things and Future of Virus Detection and Prevention https://www.iotevolutionworld.com/iot/articles/444815-internet-things-future-virus -detection-prevention.htm
VIII) Technologies for next generation implantable devices. Small, smart and connected. White book IMEC, 2020. Este vorba de o nouă generație de sisteme integrate în tehnologie microelectronică, în curs de dezvoltare la IMEC (Belgia), cel mai mare centru de cercetare de profil din Europa.
IX) Aplicarea noilor tehnologii (platforme IoT, big data, machine learning, augmented reality) necesită un plan cuprinzător de transformare digitală a întregului sistem de producție, v. Francisco Almada Lobo, Industry 4.0: Can We Rescue It From Failure?, https://www.forbes.com/sites/forbestechcouncil/2020/03/16/industry-4-0-can-we-rescue-it-from-failure/#6d9206246ba4
X) Jeffrey Funk, AI. Expect Evolution.Not Revolution, IEEE Spectrum, March 2020, pp. 30-35.
XI) Este vorba de proiecte de tip G (Parteneriate pentru transfer de cunoștințe), din Programul Operațional Competitivitate (POC).
XII) Ionuț Enculescu ș.a., Implicarea INCDFM în combaterea pandemiei COVID-19, Market Watch, Nr. 223, aprilie 2020, pp. 23-25.
XIII) www.imt.ro/TGE-PLAT
XIV) Raluca Müller, Servicii tehnologice și de cercetare acordate firmelor prin proiectul TGE-PLAT, Comunicare Academia Română, 20 februarie 2020, v. http://www.link2nano.ro/acad/D-CPS/comunicari-prezentate.php.
XV) Th. Borangiu et al, Digital transformation of manufacturing, Industry of the Future with Cyber-Physical Production Systems, ROMJIST, Vol. 23, Number 1, 2020, pp. 3–37, https://www.romjist.ro/full-texts/paper635.pdf
XVI) http://www.link2nano.ro/acad/D-CPS/comunicare_id.php
XVII) O ilustrare perfectă a acestei idei este cercetarea (în fizică și chimie) din CSSNT-UPB (Center for Surface Science and Nanotechnology), de la Universitatea POLITEHNICA din București (prof. Marius Enăchescu), centru care este campion național absolut prin numărul de proiecte ECSEL-JU (parteneriat public-privat în nanoelectronică), câștigate în competițiile 2016-2019 (Horizon 2020).
XVIII) În străinătate firmele au în plus acces direct la unele dotări experimentale (după o instruire prealabilă), sau pot închiria un echipament. Comisia Europeană sau NSF (SUA) finanțează și rețele de infrastructuri experimentale, care au avantajul focalizării pe un anumit domeniu de activitate a competențelor existente în diverse centre.
XIX) Organismele de finanțare preferă adesea proiectele mici și prezintă o gamă largă de instrumente accesibile IMM-urilor, dar firmele trebuie să apeleze la consultanță pentru a rezolva partea de birocrație, iar curgerea timpului (lansare competiții, evaluare proiecte etc.) erodează considerabil șansa ca ideile să fie valorificate în economie. Ideal este sistemul în care firmele au acces aproape instantaneu la idei, echipamente, colaborări, fonduri. Proiectele POC de tip G simplifică lucrurile, dar birocrația rămâne.
XX) Este vorba de dezbaterea dedicată CPS (20 februarie 2020). Pe site-ul www.link2nano.ro/acad/CPS se pot găsi documente afișate înainte și după eveniment, inclusiv modele de organizații europene de succes.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite