Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Erasmus+ merge mai departe: Scolile care au implementat proiecte Erasmus+au bazele necesare derulării activităților online

28 Mai 2020



Extinderea rapidă a pandemiei de COVID-19 a avut un impact puternic asupra proiectelor derulate prin intermediul Programului Erasmus+ de către instituțiile din învățământul preuniversitar din România. După reculul inerent din primele zile ale crizei instaurate odată cu închiderea școlilor, a urmat însă replierea și reorientarea eforturilor către atenuarea efectelor negative și continuarea activităților prin migrarea acestora în mediul online. Am discutat despre cum au fost parcurse aceste etape și care au fost provocările întâmpinate la nivelul școlilor din județul Dâmbovița cu Valentin Stancu, formator în cadrul echipei de traineri ai Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP) și inspector responsabil cu programele educaționale europene în cadrul IȘJ Dâmbovița.

Cât de profund a fost impactul pandemiei de COVID-19 – respectiv al limitării libertății de deplasare – asupra derulării proiectelor Erasmus+ în județul Dâmbovița?

Impactul a fost unul semnificativ, pentru că în județul Dâmbovița se implementează circa 100 de proiecte Erasmus+. Am identificat un număr de 34 de parteneriate strategice și de proiecte de mobilitate afectate direct prin suspendarea, anularea sau amânarea unor mobilități trans-naționale. Pe de altă parte, aproximativ 75 de cadre didactice și peste 150 de elevi urmau să participe la mobilități în perioada martie - august 2020. Impactul negativ constă în acest moment mai ales în imposibilitatea desfășurării mobilităților transnaționale și în faptul că, în unele cazuri, și bugetele sunt afectate, unele cheltuieli fiind deja avansate – cum sunt, de exemplu, costurile pentru bilete de avion – dar fără să se finalizeze cu vreun beneficiu. Totuși, pe masură ce proiectele primesc aprobare pentru prelungire, iar unele activități sunt continuate în mediul online, obiectivele proiectelor rămân realizabile și reușim astfel să atenuăm efectele negative inițiale.

Cât de pregătiți ați fost pentru a face trecerea către mediul online și cât de facilă a fost migrarea? Existau experiențe anterioare cu soluțiile tehnologice, mai fuseseră derulate proiecte în acest mod la nivelul județului?

Din fericire pentru noi, unele proiecte Erasmus+ au avut ca obiective specifice dezvoltarea competențelor digitale sau a avut o componentă digitală cuprinsă în activitățile locale, fapt care a facilitat transferul activităților în mediul online. De exemplu, proiectele de parteneriat școlar Erasmus+, implementate de IȘJ Dâmbovița, au o componentă eTwinning care a facilitat continuarea activităților și păstrarea contactului între participanți și între parteneri. Totodată, în „Digital competence in action“ (2017-2020), în care accentul a fost pus pe dezvoltarea competențelor digitale ale profesorilor și elevilor din trei instituții școlare din județul Dâmbovița, chiar activitatea curentă a respectivelor școli a fost facilitată de abilitățile dezvoltate, de obișnuințele formate la profesori, elevi și părinți și, mai ales, de spațiul creat pentru desfășurarea unor activități, în care sunt stocate aplicații, platforme accesibile și modele de folosire a acestora la ore și în activitățile școlare. Analizând situația la nivelul județului – chiar dacă nu deținem în prezent date comparative exacte – se poate constata că în școlile în care au fost implementate proiecte Erasmus+ există bazele pentru trecerea la lucrul în mediul online. În aceste școli, profesorii și elevii au obișnuința și abilitățile necesare gestionării unor conturi, a unor adrese de email, au competențe TIC și pot realiza materiale și resurse educaționale, sunt familiarizați cu folosirea platformelor și aplicațiilor dedicate (Moodle, Padlet, Stop motion etc.). Și mai ales sunt deschiși să învețe de la colegi sau omologi – prin metode de tip „peer learning“ – fiind autonomi în învățare, capabili să descopere lucruri noi, folosindu-și competențele dobândite.

Provocări și soluții aplicate

Cum au reacționat participanții implicați direct în proiecte?

Au existat, inevitabil, situații speciale, de neliniște, mai ales că o parte dintre persoanele implicate urmau să beneficieze de mobilități începând cu 14 sau 20 martie. A existat o stare justificată de tensiune până când au sosit anunțurile făcute de fiecare stat (cu regiuni roșii, galbene etc.) și de autoritățile române. O parte a părinților copiilor care urmau să participe la proiecte s-au declarat îngrijorați și își asumaseră deja neparticiparea copiilor lor la activități. Pe de altă parte, în perioada 1-8 martie 2020 IȘJ Dâmbovița a găzduit o mobilitate pentru elevi în care au fost prezente 56 de persoane: 36 de elevi și 20 de profesori însoțitori din Marea Britanie, Spania și Turcia. Pentru că în statele respective apăruseră deja știri și informații cu privire la COVID-19, o parte a părinților copiilor care au participat au vrut să se asigure că aceștia sunt în siguranță, astfel că a trebuit să le transmitem fotografii, înregistrări, am răspuns la întrebări etc.

Care au fost principalele provocari cu care v-ați confruntat și cum le-ați depășit?

La nivelul județului Dâmbovița provocările au fost destul de numeroase. De exemplu, în cazul reașezării bugetelor și luării unor decizii cu privire la solicitarea de prelungire a unor proiecte am discutat cu partenerii din fiecare proiect și am analizat informațiile transmise de ANPCDEFP, Comisia Europeană și de agențiile naționale ale fiecărui partener. De asemenea, în cazul luării unor decizii privind mobilitățile care urmau să aibă loc și pentru care se realizaseră parțial cheltuieli, o concluzie la care am ajuns a fost că angajarea cheltuielilor foarte devreme – cum sunt, de exemplu, biletele cumpărate cu 8-10 luni în urmă – nu este recomandată. Și asta deoarece am avut și cazuri de suspendare sau anulare a unor mobilități pentru care au fost realizate cheltuieli fără a putea obține sumele înapoi, incusiv plățile pentru cursurile structurate.

Unele agenții de turism au acordat vouchere de aceeași valoare, care vor putea fi folosite în același scop până la sfârșitul anului 2021. Însă acest sprijin trebuie corelat cu durata proiectului și cu răspunsul fiecărui partener sau furnizor de curs. Inevitabil ne-am confruntat și cu suspiciuni de îmbolnăvire a participanților întorși la serviciu si/sau în școli, în perioada februarie-martie 2020. În astfel de cazuri a fost analizată și discutată fiecare situație în parte și chiar au fost luate decizii de a izola la domiciliu persoanele care se întorseseră din mobilități. O altă problemă a fost cea a răspunsurilor diferite venite de la parteneri. De exemplu, o parte dintre aceștia au declarat ca sigure mobilitățile programate pentru luna mai sau iunie 2020 și au încurajat angajarea unor cheltuieli. Prin discuții și prezentarea indicațiilor primite de fiecare partener s-a ajuns la soluții avantajoase pentru toți, cum ar fi, de exemplu, mutarea mobilităților în spațiul online sau amânarea mobilităților pentru anul școlar următor. Nu în ultimul rând, am întâmpinat dificultăți de natură birocratică, cum ar fi cea a obținerii semnăturilor necesare pentru depunerea a diverse documente (declarație de onoare, documente financiare etc.) sau pentru raportare finală. Astel de probleme s-au reglementat prin discutarea lor cu responsabilii din agențiile naționale implicate și prin instrucțiunile transmise de Comisia Europeană.

Pro și contra migrării online
Preconizati extinderea și standardizarea mobilităților virtuale, având în vedere evoluția incertă a pandemiei?
Unele dintre activitățile locale și cele de diseminare care presupuneau întâlniri, ateliere de lucru sau conferințe au fost mutate deja în mediul online, în timp ce altele au fost amânate până la începutul anului școlar viitor. O soluție potrivită este transferarea parțială a întâlnirilor de management pentru proiectele de parteneriat strategic care presupun inovare. Ar trebui să fie însă dublate întâlnirile față în față de întâlnirile în mediul online. Sunt deja proiecte de parteneriat strategic ale IȘJ Dâmbovița, în care acest mod de organizare a dat rezultate. De exemplu, participarea prin Skype la întâlnirea de management din octombrie 2019, la care coordonatorul la nivel județean nu a putut participa fizic. De asemenea, s-au desfașurat conferințe cu participare internațională, în care prezentările rulate pe ecran au fost dublate de vocea și imaginea realizatorilor, respectiv de membrii echipei de proiect.



Considerați că ar putea fi o soluție pe termen lung?
Pentru proiectele de schimburi interșcolare ar putea fi o soluție ideală pentru realizarea acestor întâlniri de management, care în prezent nu sunt bugetate în formularul de candidatură. Școlile din județul Dâmbovița au practicat o astfel de abordare parțial și poate deveni o procedură uzuală. Chiar și proiectele de mobilitate ar putea beneficia de cursuri structurate, gândite de la început cu activități online ante-curs – punerea în temă, pregătirea participanților pentru cursul față în față, discutarea unor aspecte legate de curs sau a unor teme mai ușor de facilitat online – și post-curs – follow-up, feedback și evaluarea competențelor formate și a rezultatelor obținute etc. Probabil că vom alege să extindem metodele de tip „blended learning“ ca activitate în cadrul parteneriatelor strategice, însă fără eliminarea schimbului direct, deoarece, cel puțin la demararea proiectului, contactul dintre participanți angajează și motivează elevii și profesorii în realizarea obiectivelor propuse.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite