Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

DESI 2020 despre România: Riscul de corigenţă se menține

23 Iunie 2020



Săptămâna trecută, Comisia Europeană a publicat ediţia 2020 a deja cunoscutului Index al digitalizării Economiei şi Societăţii (DESI Digital Economy and Society Index). Raportul monitorizează gradul de adopţie al tehnologiilor digitale în rândul companiilor din statele europene şi se bazează pe datele aferente anului 2019. Prin urmare, UK încă apare în raport, iar rezultatele nu sunt influenţate de pandemie.

În plan general, raportul CE arată un progres la nivelul tuturor statelor, cu România păstrând aceeaşi poziţie (26), dar, faţă de ediţiile anterioare, cu un scor ceva mai bun şi mai apropiat de restul ţărilor din plutonul Europa Centrală şi de Est,. La patru din cinci categorii scorul a rămas similar, avem însă o situaţie avantajoasă la conectivitate. Este nevoie însă de o analiză în profunzime pentru a ieşi din capcana titlurile „suntem pe locul 26 la digitalizare”.

Unde am remarcat progres din perspectiva integrării tehnologiei în business? Procentul companiilor care fac schimb electronic de informaţii a crescut cu 2% faţă de 2019, ceea ce are în spate proiecte de tip ERP, CRM, EDI, WareHouse Management. Procentul poate părea mic, însă din punct de vedere statistic este denaturat de existenţa unui număr mare de companii cu zero angajaţi – circa 40%. Astfel de companii acoperă activităţi independente/freelanceri şi în mod evident investiţiile în tehnologie sunt minime.

O altă arie cu progres evident este comerţul electronic. Numărul IMM-urilor care vând online a crescut cu 3%, iar ale celor care fac vânzări online transfrontaliere cu 4%. Tendinţa este foarte încurajatoare, chiar dacă per ansamblu numărul acestor companii rămane mic. Un alt aspect care trebuie menţionat este că datele reflectă realitatea din 2019. Pandemia a forţat numeroase companii să treacă la vânzări online şi cu siguranţa, la momentul actual, cifrele sunt mult mai mari. Pe termen mediu, acesta va fi probabil sectorul unde vom înregistra cel mai evident progres, justificat prin alinierea mai multor factori: conectivitate Internet de calitate, un nou val de tineri antreprenori, tehnologii de e-commerce tot mai performante şi accesibile, schimbarea mentalităţii în rândul consumatorilor.

Totuşi rămânem departe de media europeană la majoritatea capitolelor, iar hibele locale par să rămână aceleaşi. Se păstrează discrepanțele majore între companiile mari şi IMM-uri la nivelul utilizării tehnologiei, ceea ce arată că mentalitatea antreprenorilor nu se schimbă atât de uşor. Dacă procentul organizaţiilor mari care folosesc sisteme ERP ajunge la 78, în rândul IMM-urilor nu trece de 33%. La capitolul relaţii cu clienţii, 62% dintre companiile mari deţin astfel de soluţii, în timp ce IMM-urile doar 32%. Astfel de investiţii, coroborate cu interesul scăzut pentru angajarea specialiştilor IT şi nivelului dezamăgitor de competențe digitale în rândul IMM-urilor, stau până la urmă la baza diferenţelor mari de productivitate şi pondere în produsul intern brut naţional.

Până la urmă, economia reflectă situaţia din societate, care pare să nu aibă capacitatea nici să stimuleze interesul pentru competenţe digitale (doar 10% dintre angajaţii români au competenţe digitale peste nivelul elementar) şi nici să producă mai mulţi absolvenţi cu specializări tech pentru un domeniu atractiv din toate punctele de vedere. Ponderea absolvenţilor de specializări tech este conform DESI 2020 de 5.6% din total, în creştere faţă de ediţiile precedente, însă la distanţă mare faţă de necesarul industriei.

Am lăsat la urma serviciile publice digitale, pentru că DESI 2020 nu surprinde un catalizator al acestui sector: Covid 19. Cifrele anului 2019, care arată că 82% dintre cetăţeni sunt nevoiţi să depună formulare în relaţie cu autorităţile, sunt desuete. Şi chiar dacă Ordonanţa de Urgență nr. 38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice nu va face minuni, efectele sunt deja vizibile. Sper că pe termen scurt, România să depăşească această problemă sistemică (spre exemplu, obţinem doar 10 puncte din 100 la secţiunea formulare precompletate) şi să vedem o schimbare de mentalitate. O trecere de la modernizarea unor fluxuri de lucru anacronice, bazate pe hârtie şi ștampilă, la crearea de noi procese digitale, orientate către simplitate şi eficienţă.

O concluzie este greu de formulat. Situaţia nu este îmbucurătoare şi avem nevoia de mai multe rândunele ca să intrăm în primăvara tehnologică. Rămânem în plutonul codaşilor, dar se pare că reuşim să prindem trena. Mizăm pe lungimea cursei şi pe răbdarea spectatorilor.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite