Revista >> Iunie 2020 [Nr. 225] >> Cover Story

Veteranul Maguay adoptă o poziție tranșantă: Vremea achizițiilor de dragul livrării de produse a apus, e timpul să ne concentrăm pe finalitatea proiectelor: servicii digitale funcționale și utile!

Radu Ghitulescu

23 Iunie 2020

Cum vede Maguay oportunitățile, provocările și riscurile de business în vremea pandemiei?

Maguay împlinește anul acesta 27 de ani de activitate. O vârstă venerabilă pentru orice companie IT de pe piața locală, unde o bună parte din „veterani“ au supraviețuit aducând în acționariat fonduri de investiții sau companii multinaționale. Maguay rezistă cu brio, făcându-și un titlu de glorie din a fi unul dintre puținii producători români de echipamente hardware. Care nu doar că a rezistat „invaziei străine“, ci reușește de trei ani consecutiv să fie unul dintre furnizorii de servere ai CERN. Pandemia de COVID-19 a afectat însă drastic economia locală și întreaga industrie IT resimte din plin urmările. Am discutat despre efectele COVID-19 asupra evoluției cererii în mediul privat și despre potențialele oportunități de creștere din mediul public cu Corvin Pughin și Eduard Pughin, fondatorii Maguay.

În contextul general al instaurării stării de urgență, industria IT pare să fie unul dintre sectoarele economice mai puțin afectate de pandemia de COVID-19, ca urmare a adoptării pe scară largă a modelului lucrului la distanță. Cât de reală este această imagine?
Eduard Pughin: Înainte de a ne lansa în orice tip de apreciere a situației, trebuie să înțelegem că pandemia a „ajutat“ lumea să descopere că poate să trăiască și doar cu lucrurile de strictă necesitate. Ori IT-ul nu face parte încă din această categorie a necesităților de bază, imediate. Desigur, a existat nevoia asigurării prezenței online și a capacității de a lucra de la distanță, dar marea majoritate a companiilor la atât s-a rezumat. Prin urmare, este evident că multe dintre proiectele care se aflau în derulare s-au oprit pentru o perioadă nedeterminată.
Corvin Pughin: Pandemia a generat o stare de incertitudine și de teamă majoră, care, coroborate cu instaurarea stării de urgență, au dus la stoparea majorității proiectelor din mai multe domenii, IT-ul fiind unul dintre acestea. Este adevărat, au apărut unele oportunități de moment generate de adoptarea muncii de acasă și care au condus, pentru o scurtă perioadă de timp, la o creștere a achizițiilor pe zona de echipamente mobile și de soluții de comunicare securizată. Ulterior însă, lucrurile au stagnat, iar la momentul actual cred că industria IT se află la nivelul cel mai de jos din ultimii ani.

Comparații premature
Inevitabil, atunci când se discută de efectele pandemiei se face trimitere, automat, la criza economică traversată de România în 2009. Este o comparație corectă?
Eduard Pughin: Cred că paralela nu este întru totul corectă, pentru că, la momentul actual, ne confruntăm cu urmările unei opriri voluntare a activității, în timp ce în 2009 am suferit, independent de voința noastră, efectele unei crize economice globale. Revenind însă la întrebare, cred că o să putem face comparația cu 2009 abia peste jumătate de an, când vom începe să întrezărim adevăratul impact pe care l-a avut această perioadă.
Corvin Pughin: Cu siguranță efectele economice nu se fac încă simțite, nu trebuie să uităm că întreaga economie mondială a fost înghețată.

Și totuși, optimiștii vorbesc de începerea fenomenului de redresare economică, iar statistica INS indică o creștere economică, de 2,7%, în primul trimestru al acestui an.
Eduard Pughin: Redresarea este o evoluție naturală. Și creșterea economică din primul trimestru este la fel de normală. De exemplu, în cazul nostru, efectul pandemiei s-a resimțit cel mai puternic în luna mai. Deci, dacă ne luăm după rezultatele din primul trimestru, respectiv după evoluția înregistrată de Maguay în primele patru luni ale anului 2020, totul este în regulă. Dar efectele nu sunt vizibile imediat, impactul se face simțit în timp.
Corvin Pughin: În industria IT efectele se văd după minimum un trimestru. Rezultatele pozitive înregistrate în primul trimestru din acest an se datorează mediului economic din Q3 și Q4 2019. Mai mult chiar, și în primele luni ale trimestrului unu din 2020 am lucrat normal, până la instaurarea stării de urgență survenite în martie. Din iunie însă începe să devină vizibil faptul că în martie, aprilie și mai s-a stat mai mult acasă. Și, oricât de mult le-ar plăcea unora lucrul la distanță, tranziția la mediul virtual nu se poate realiza peste noapte, iar meeting-urile online nu pot înlocui lucrul în echipă, vizitele la clienți și interacțiunile directe. Aș putea spune că la momentul actual ne confruntăm chiar cu o exagerare în acest sens – primim zilnic invitații la webinarii și întâlniri online și, dacă le-am da curs tuturor, ar trebui să ne mutăm cu totul în virtual.

Reticență și prudență excesivă
Concret, care este poziția partenerilor și a clienților Maguay la momentul actual?
Eduard Pughin: Majoritatea partenerilor – clienți și furnizori – lucrează încă de acasă. Desigur, comunicare există, dar lucrurile concrete se realizează mult mai greu, fiind dificil, dacă nu imposibil, să derulezi un proiect atunci când și clientul și furnizorul stau acasă. De exemplu, una dintre direcțiile noastre de business este cea a soluțiilor de management al flotei auto prin tehnologii de GPS tracking. Ori, pentru a realiza o vânzare, trebuie să îi prezinți clientului un demo în condiții reale, să ai o discuție cu el, să îi arăți ce date poate obține, cum le poate folosi. Însă nu poți face nimic fără montarea unui echipament GPS pe mașina clientului. În ultimele trei luni această direcție de business a stagnat, pentru că nimeni nu era dispus să lase un specialist de la Maguay să intre în mașină să monteze echipamentele de tracking.
Corvin Pughin: Nu toate direcțiile noastre de business au stagnat însă. De exemplu, proiectele interne pe zona produselor software proprii au înregistrat o evoluție bună. Pentru că interacțiunea cu exteriorul s-a redus simțitor, ne-am putut concentra mai mult pe dezvoltarea produselor software Maguay, iar adoptarea lucrului de acasă a fost binevenită pentru dezvoltatori, cărora le place acest stil de muncă. Ca urmare, proiectele noastre au avansat rapid, iar în prezent suntem foarte aproape de
lansarea unei versiuni moderne a soluției iTrack (v3.0), dezvoltată cu tehnologii noi de interacțiune cu utilizatorul (ex: Angular), cu o interfață prietenoasă și funcționalități intuitive și simplu de folosit. Este adevărat însă că, pe de altă parte, livrările de produse hardware au fost scăzute în această perioadă.

Digitalizarea, o sintagmă îndrăgită
Unul dintre efectele pozitive ale pandemiei, frecvent invocat în ultima perioadă, este relansarea procesului de digitalizare a administrației publice din România. Avem de a face cu un fenomen real sau doar cu o „reacție la stres“ a aparatului administrativ, care se va atenua o data cu revenirea la regimul normal de funcționare?
Eduard Pughin: În sectorul guvernamental se folosește cu hărnicie sintagma de digitalizare a României, adesea în mod populist și în scopul câștigării de capital electoral. Dar digitalizare s-a făcut și până acum, nu a început o dată cu instaurarea stării de urgență, și nu suntem chiar așa de înapoiați precum spun unii. Pe de altă parte, este adevărat însă că digitalizarea este un proces complex și de durată, pe care mulți nu îl înțeleg și îl tratează într-un mod simplist.
Corvin Pughin: Realitatea este că ne aflăm într-un moment optim pentru a face trecerea de la proiectele IT „pompoase“, care sună minunat pe hârtie, la cele reale, cu aplicații interoperabile, menite să permită cetățeanului să acceseze datele și serviciile digitale de care are nevoie. Este timpul să putem beneficia și noi, de exemplu, de mult dorita tehnologie Single-Sign-On în accesarea serviciilor publice, cu ajutorul căreia cetățeanul se poate autentifica o singură dată pentru a putea accesa de la documente ANAF, până la amenzi și acte de Cadastru. Pentru asta avem însă nevoie de platforme interoperabile și de o schimbare a modului în care sunt gândite proiectele IT în România. Din păcate, vedem că apar în continuare proiecte mamut, contondente, care urmăresc de fapt livrări masive de echipamente. Evident, companiile – indiferent de proveniența lor – au cifre de vânzări planificate, obiective de îndeplinit, ținte de atins, dar nu trebuie să primeze doar acest interes. Extrapolând, putem spune că oamenii nu au nevoie nici de servere, nici de licențe, nici de aplicații, ci să își rezolve problemele într-un mod cât mai simplu, prin servicii digitale funcționale și utile.

Cum s-ar defini utilitatea unui proiect IT într-un astfel de caz?
Eduard Pughin: Util înseamnă nu doar că s-au livrat echipamente și licențe, că s-au semnat procesele verbale de recepție și ordinele de plată. Proiectul este util dacă într-adevăr funcționează și este folosit atât de cetățeni, cât și de funcționari, și dacă scopul proiectului este într-adevăr respectat. Noi constatăm însă că marea majoritate a proiectelor din zona publică sunt în continuare centrate doar pe etapa de livrare-facturare, iar dacă după aceea merge sau nu este irelevant. De obicei, proiectul funcționează inerțial, un an sau doi, după care, pentru că aplicabilitatea este redusă și nu folosește toată lumea soluțiile și serviciile, proiectul se îngroapă încet-încet. Și iar, după un timp, mai urmează o achiziție de proporții... Dar scopul nu este să realizăm achiziții, ci să livrăm servicii digitale care să dea acces cetățeanului la orice informație de care are nevoie și care – mai ales! – să îl scutească de drumuri și stat la cozi la ghișeu. Pentru aceasta însă primul pas este să se renunțe la proiectele făcute pe principiul „Cumpărăm mult acum, că nu se știe, și după mai vedem“.
Specificații versus funcționalități
Corvin Pughin: Pare incredibil, dar încă mai vedem și acum, în 2020, caiete de sarcini înțesate de specificații tehnice și alte lucruri cu relevanță redusă, precum certificări din Japonia sau din Coreea de Sud, inutile pentru un produs care va fi folosit în România. Iar când în sfârșit ajungem la descrierea funcționalităților efective ale serviciului ce urmează să fie livrat cetățeanului, acestea sunt descrise sumar, incomplet și de multe ori fără legătură cu sistemele deja existente.

Moda „dedicațiilor„ și a caietelor de sarcini copiate la indigo nu dă semne să dispară?
Eduard Pughin: Pe beneficiarul final ar trebui să îl intereseze performanța obținută, care să îi garanteze atingerea scopului final al proiectului. Avem o experiență solidă în acest sens, nu doar pentru că activăm de 27 de ani în industria IT locală, ci pentru că de trei ani suntem furnizori de servere ai Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), unul dintre cele mai mari și mai respectate centre de cercetare din lume. Iar specificațiile de la CERN stipulează în mod foarte clar indicele general de performanță pe care trebuie să îl asigure echipamentele livrate, rămânând la latitudinea fiecărui ofertant dacă pune sub carcasă un server sau mai multe, 100 de procesoare sau mai puține dar cu mai multe core-uri. Există, desigur, anumite limitări, nu foarte stricte însă, și câștigă întotdeauna produsele care asigură cel mai bun raport preț/performanță. Iar Maguay a reușit acest lucru de mai multe ori în ultimii trei ani.
Corvin Pughin: În mod sigur întâlnim încă multe caiete de sarcini care seamănă între ele, deși beneficiarii au necesități diferite, dar acest lucru este o consecință firească a ceea ce spuneam mai devreme: sunt lansate caiete de sarcini care vizează specificații și nu funcționalități care să ofere soluții pentru nevoile beneficiarilor. Pe de altă parte, o altă trăsătură caracteristică multor proiecte din administrația publică este tendința de complicare a lucrurilor, în care se încearcă schimbări totale și reluarea eforturilor de la zero. Și astfel sunt create alte proiecte de tip monștri, în loc să se încerce preluarea unor modele validate, prin care să poată fi valorificate rezultatele deja obținute, creând doar cadrul de interoperabilitate între ele. Și în acest caz avem un exemplu concret, de data aceasta un exemplu de „Așa, da!”. Implementăm un proiect pilot în acest moment la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). Proiectul realizează interconectarea acestor entități cu EESSI – baza publică de date a instituțiilor europene de securitate socială, o platformă la care se conectează toate țările membre UE și prin care este asigurată interoperabilitatea, calitatea și securitatea datelor. Practic, prin intermediul acestei platforme, atunci când un cetățean european, care a lucrat de-a lungul vieții în mai multe state europene, vrea să se pensioneze, obține toate datele necesare calcului valorii pensiei „la un click distanță”, prin intermediul EESSI.

Perspective și oportunități
Acordați o atenție deosebită proiectelor din zona administrației publice. Credeți că vor apărea în curând proiecte de amploare în acest sector?
Eduard Pughin: Noi estimăm că anul acesta cel puțin nu vom vedea prea multe investiții din partea mediului privat, pentru că absolut toate companiile sunt precaute în momentul de față. Prudența este dictată nu doar de pandemie, ci și de previziunile economiștilor, care vorbeau încă de anul trecut de iminența unei crize economice. COVID-19 a generat o înghețare a întregii economii mondiale, așa că este evident că mediul privat este excesiv de prudent, rezumându-se doar la cheltuieli absolut necesare și la consolidări. În zona publică ne așteptăm însă să apară o serie de proiecte guvernamentale de amploare, mai ales că suntem pe finalul exercițiului actual de finanțare al Uniunii Europene și au rămas fonduri de cheltuit, altfel vor fi pierdute. Prin urmare, vor fi proiecte, dar întrebarea care rămâne este dacă vor fi utile sau doar „contondente“, vizând doar livrarea de camioane de echipamente și vrafuri de licențe. Poate că poziția noastră pare oarecum paradoxală, Maguay fiind în esență un producător de echipamente hardware, fapt cu care ne mândrim. Dar credem că – acum mai ales – nu mai este momentul ca administrația publică să se concentreze pe zona de achiziții hardware și software, ci pe optimizarea infrastructurilor existente și interconectarea lor în proiecte coerente, având mereu în vedere scopul final: livrarea de servicii digitale utile și funcționale către cetățeni.
Noul exercițiu financiar al Uniunii Europene va aduce și noi fonduri pentru proiectele IT. Care credeți că vor fi sectoarele spre care își va îndrepta atenția Comisia Europeană?
Corvin Pughin: În mod cert experiența pandemiei își va spune cuvântul și CE va aloca fonduri consistente pentru digitalizarea tuturor sistemelor publice. Iar aici primele domenii vizate vor fi sănătatea, munca, fiscalitatea și învățământul. Sunt domenii în care se pot realiza proiecte majore în România și de care avem stringentă nevoie, depinde doar de abilitatea și de capacitatea noastră de a le absorbi și a le utiliza cu folos.

Dacă conținut nu e, nimic nu e
Ați amintit de învățământ, un domeniu afectat drastic de instituirea stării de urgență și în care inițiativele de informatizare nu au fost deloc concludente.
Corvin Pughin: Am văzut cu toții lunile acestea ce înseamnă sistemul online de învățământ în România. Practic, din perspectiva noastră putem spune că am asistat la un haos generalizat. S-au cumpărat tablete pe ici-pe colo, s-au testat diverse soluții de comunicare audio-video, inadecvate însă scopului. S-a încercat chiar și o acțiune de achiziționare de tablete la nivel guvernamental, însă la un buget extrem de mic, de fapt imposibil de realizat. Nu au fost însă inițiate proiecte care să vizeze sisteme unitare de învățare online și conținut adecvat, nativ digital...
Eduard Pughin: Conținutul educațional online este într-adevăr una dintre prioritățile momentului, dar pentru ca acest material să fie generat și să respecte indicatorii de calitate necesari este nevoie de un efort constant în timp. Conținutul educațional nu se creează prin proiecte ad-hoc, ci prin strategii și politici pe termen lung: abia după 2-3 ani vom putea vedea materiale cu adevărat relevante. Ceea ce putem crea rapid este o platformă coordonată sau mai multe, prin care acest conținut să fie livrat.
Corvin Pughin: Maguay are o experiență solidă în zonă educațională: avem mai multe proiecte implementate și deținem propriul produs de eLearning. Dar asta nu înseamnă că putem ignora faptul că în ultimii ani produsele Open Source pe această zonă s-au dezvoltat foarte mult. Și că accentul se mută de la platformă la conținut. În România în acest moment este o nevoie critică de conținut digital dinamic și nu de cursuri „botezate“, cu fișiere Word convertite în pdf-uri și prezentări în Powerpoint, care plictisesc un adult, darămite un copil.

Griul nostru cel de toate zilele
Perspectivele pe care le schițați nu sunt foarte optimiste. Pe ce direcții de business își va concentra Maguay eforturile în perioada imediat următoare?
Corvin Pughin: Nu este o perspectivă sumbră, ci realitatea. Este – ca să spunem așa – griul nostru cel de toate zilele, peste care se suprapun o serie de circumstanțe nefavorabile. Avem însă șansa de a schimba ceva, pentru că toată lumea își dorește acum servicii electronice și digitalizare. Așa că, la Maguay ne vom concentra în continuare pe consolidarea poziției de producător de infrastructură hardware – suntem în top 5 în România conform IDC – dar şi software, precum și pe calitatea noastră de integrator de sistem, zonă pe care ne-am extins constant competențele și suntem în TOP 10 pe piața românească de IT&C. Ca dezvoltator de software, ne vom focaliza pe dezvoltarea produselor proprii – un exemplu este soluția de logistică iTrack, ajunsă la versiunea 3.0, dar vom investi efort și în dezvoltarea altor soluții software – cum ar fi case management –ul Asigno, pe care l-am implementat recent în mai multe proiecte, alături de producătorul ei.
Desigur că, în activitatea noastră, vom folosi tehnologii și funcționalități de Artificial Intelligence și algoritmi de Machine Learning, iar soluțiile de infrastructură vor fi de tipul „Hyper-Convergent” și „Software-Defined” – într-o sintagmă, trendurile anilor 2020.