Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Prof. Horia Necula: „Energia este vitală pentru viitorul omenirii, iar bazele unui parcurs sustenabil se construiesc īn facultăţile de profil”

23 Iunie 2020



În topul Academic Ranking of World Universities (Shanghai) din 2018, domeniul ingineriei energetice din Politehnica bucureşteană s-a plasat în top 500, datorită existenţei unui corp profesoral de elită, a studenţilor bine pregătiţi şi a infrastructurii performante, care facilitează atingerea de rezultate superioare pe linie didactică şi ştiinţifică. Facultatea de Energetică din cadrul Universității Politehnica din București (UPB) este de altfel unica facultate românească de profil care a intrat cu acest domeniu în acest clasament internaţional prestigios şi singura facultate din ţară care acoperă întreg spectrul energeticii, pregătind absolvenţi pentru: electroenergetică, hidroenergetică, managementul energiei, termoenergetică şi energetică nucleară, alături de direcţii mai noi care vizează tehnologiile informatice şi pe cele de mediu. „Tot ce am construit până acum, în cei 70 de ani de existenţă ai Facultăţii de Energetică din UPB, ne erijează în principalul continuator al tradiţiei şcolii româneşti de energetică”, afirmă prof. dr. ing. Horia Necula. În prezent prorector al UPB, prof. Horia Necula a condus în ultimii 4 ani destinul acestei facultăţi emblematice din învăţământul superior tehnic românesc, fiind din această perspectivă persoana cea mai potrivită pentru a ne vorbi despre istoria sa recentă, priorităţile prezentului şi provocările viitorului.

Domnule prof. Horia Necula, care sunt provocările majore cu care se confruntă domeniului energetic?
Este vorba de cei 3D - Decarbonare, Descentralizare şi Digitalizare - care caracterizează în zilele noastre domeniul energeticii şi care influenţează şi structura curriculară a facultăţii noastre. Ultimii ani au stat sub semnul descentralizării producţiei de energie (prin apariţia în principal a producţiei de energie din surse regenerabile), a problemelor legate de impactul energiei asupra mediului şi, mai nou, a aspectelor care vizează digitalizarea acestui sector. Acţiunile şi schimbările din facultate au urmărit aceste trei direcţii. Spre exemplificare, în ultimii ani am dezvoltat noi specializări sau programe de studii, cum ar fi, la nivelul licenţei, programele din zona tehnologiilor informatice şi a celor de mediu pentru energetică şi, la nivelul masteratului, programul Energetica oraşelor inteligente. În ceea ce priveşte descentralizarea, este evident că aceasta va fi din ce în ce mai prezentă, prin apariţia consumatorilor care şi produc – prosumeri – categorie care trebuie luată în calcul din punct de vedere legislativ şi al dezvoltării de soluţii tehnice performante. Descentralizarea nu a adus însă numai beneficii. Dacă ne uităm la clădirile noi care ne înconjoară, vedem o mulţime de coşuri de fum … semne ale unei descentralizări haotice şi ineficiente la nivelul încălzirii şi vector de poluare în marile oraşe: vizual şi arhitectural. Vorbim despre creşterea mobilităţii electrice pentru reducerea poluării, dar noi am mutat-o în aparatmente… Sunt aspecte care ne preocupă şi pe care le abordăm la nivelul învăţământului de profil.

Ce tip de energie aţi adus în perioada cât aţi fost decan? Pe ce componente esenţiale v-aţi propus şi aţi reuşit să vă puneţi amprenta semnificativ în mandatul dumneavoastră?
Energia pozitivă pe care am pus-o în joc exista anterior mandatului, fiind de mult timp în structurile de conducere ale facultăţii. Într-o universitate, în general, şi în facultate, în particular, există un ecosistem format din 3 piloni: managementul, cadrele didactice şi studenţii. Acest ecosistem poate fi performant doar dacă toţi pilonii susţin direcţiile de dezvoltare stabilite în strategia proprie. Rezultatele pozitive sunt rodul unui efort conjugat, care aparţine tuturor celor care s-au implicat în bunul mers al lucrurilor. În consecinţă nu voi vorbi de rezultate individuale, ci de realizările noastre colective, de o adevărată echipă.
La nivel didactic, am reuşit în acest mandat să generăm un singur domeniu de studiu la licenţă, cel al Ingineriei energetice, care ne-a consacrat de-a lungul timpului. Anterior au fost patru domenii de studiu: Inginerie şi management, Ştiinţe aplicate, Ingineria mediului şi Inginerie energetică, în care acţiunile noastre se disipau. Domeniul unic pentru care am optat concentrează şi integrează şi domeniile anterioare, prin diferitele specializări spre care studenţii se orientează în anii terminali şi la masterat, un inginer neputând fi astăzi complet şi fără cunoştinţe economice, informatice sau de protecţie a mediului.
Am devenit prima facultate din Politehnica care a autorizat la nivel european un program de studii de licenţă, cel de Energetică şi tehnologii de mediu, certificat de EUR-ACE în 2017. Plusuri consemnăm şi prin introducerea de noi programe la nivel de Masterat, cum ar fi cele de Servicii energetice şi Hidro-informatică şi ingineria apei.
Este important să menționez și o realizare care ne face pionieri în anii de după Revoluţie: suntem prima facultate de profil (şi chiar prima facultate tehnică din ţară) care a introdus ocupaţii în COR: 18 noi şi 5 redefinite. Sunt ocupaţii noi, din sfera producerii de energie din surse regenerabile, conducerea şi informatizarea proceselor energetice, protecţia mediului, etc, care până nu demult nu existau.

Ce aţi reuşit notabil pe palierul activităţii ştiinţifice?
În perioada mandatului am insistat pe consolidarea colaborării cu mediul economic, pentru dezvoltarea infrastructurii de laborator şi a infrastructurii de cercetare, mediul privat investind aproximativ 500.000 de euro. Am reuşit astfel transformarea şi realizarea unui laborator complet digitalizat pentru disciplinele din zona optimizărilor energetice şi a pieţei de energie, cu ajutorul companiei de IT Crystal Systems, care organizează şi cursuri de pregătire a studenţilor, în principal pe parte de SAP. De asemenea, Laboratorul de Partea electrică a centralelor şi staţiilor a fost upgradat cu o celulă de medie tensiune complet digitalizată, printr-o sponsorizare venită din partea ABB. Împreună cu Honeywell România am dezvoltat Laboratorul de microprocesoare şi circuite electronice.
La nivel de doctorat abordăm şi suntem preocupaţi de teme prioritare din domeniul energiei, precum cele care vizează în principal sistemele energetice eficiente, inteligente şi durabile. Beneficiem şi de un suport hard, oferit de cele două case pasive pe care le-am construit în campusul UPB, aflate în plin proces de transformare în case inteligente. Facultatea de Energetică a contribuit din plin la punerea în funcţiune a unei centrale în cogenerare, care a oferit Politehnicii bucureştene posibilitatea de a deveni, la nivelul anilor 2010, singura universitate din România şi printre puţinele din lume independente energetic. Pe lângă independența energetică a campusului, prin autoproducerea de energie termică şi electrică s-a obţinut reducerea costurilor pentru utilităţi cu circa 25% în ultimii ani. Tot în acest sens, la nivelul universităţii s-a realizat un studiu de fezabilitate cu parteneri din SUA în vederea transformării UPB într-un campus inteligent şi în vederea diversificării surselor de autoproducere de energie. În plus, am demarat procesul de monitorizare şi gestiune a consumurilor existente la nivelul Politehnicii, urmând ca peste câteva luni să inaugurăm acest proiect pentru grădiniţa universităţii şi pentru corpurile Facultăţii de Energetică.

Cât de importantă este componentă de cercetare ştiinţifică în dezvoltarea Facultăţii? Ce domenii strategice sunt abordate în activitatea de CDI? Care sunt cele mai relevante proiecte din ultima perioadă?
Normal că şi activitatea noastră ştiinţifică urmăreşte priorităţile existente în energie, cei 3D. În mod firesc temele noastre de cercetare s-au orientat spre zona cladirilor inteligente şi eficiente energetic, mai ales că sectorul terţiar (locuinţe şi clădiri de birouri) are o pondere astăzi de circa 40% din consumul total de energie. Suntem preocupaţi de soluţiile dedicate captării şi stocării de CO2 şi utilizării eficiente a biomasei, având un laborator şi o direcţie care s-au dezvoltat mult în ultima perioadă, atrăgând mai multe de proiecte de cercetare. Explorăm de asemenea zona de reţele energetice inteligente, ce au la bază digitalizarea sectorului energetic. Colectivul axat pe hidro acordă o atenţie deosebită utilizării apei şi tratării apelor uzate, având teme de cercetare concrete în acest sens.
Am obţinut recent finanţare pentru un proiect de cercetare în programul Orizont 2020, în valoare de circa 1,3 milioane de euro, care vizează modernizarea energetică a unui corp de clădire din cadrul facultăţii noastre, prin realizarea unor sisteme hibride care se vor alătura surselor clasice de producere a energiei pentru încălzire. În acest sens vom dezvolta un sistem de pompe de căldură, alimentat electric de panouri fotovoltaice.
Tot în programul Orizont 2020 am mai avut două proiecte de cercetare care s-au finalizat anul trecut, axate pe teme din sfera reţelelor electrice inteligente. S-a dezvoltat astfel un Laborator de tip „MicroGrid” şi o staţie de încărcare a vehiculelor electrice.
Avem în vedere şi explorarea de direcţii de avangardă la nivelul cercetării ştiinţifice, mai ales că Guvernul a aprobat recent un memorandum pentru finanţarea a 3 hub-uri naţionale, dintre care unul de Hidrogen şi Noi Tehnologii Energetice. Suntem preocupaţi de această tematică, avem şi un master în domeniul surselor regenerabile şi ne propunem să aprofundăm această direcţie, tocmai pentru a face faţă noilor provocări, având în vedere că hidrogenul, ca vector energetic nepoluant, este o soluţie fezabilă pentru viitorul durabil al omenirii.

Viitorul presupune şi o bună colaborare cu companiile, interesate să angajeze absolvenţi cât mai bine pregătiţi. Cum răspundeţi cerinţelor mediului economic, interesat să angajeze resurse umane cât mai calificate?
Relaţia cu companiile a fost o prioritate încă din primul meu an de mandat şi în acest sens am înfiinţat Consiliul Facultativ al Facultăţii de Energetică, format din reprezentanţi ai mediului economic. Avem întâlniri de 2-3 ori pe an, pe parcursul cărora discutăm despre nevoile şi cerinţele lor, despre soluţiile pe care le văd în direcţia dezvoltării învăţământului de profil, dar şi despre cum ne pot susţine. Rezultatele au fost foarte bune, concretizate prin implementarea de noi ocupaţii, sponsorizări pentru modernizarea şi înfiinţarea de noi laboratoare, fiind evident şi interesul lor de a beneficia de absolvenţi cât mai bine pregătiţi, familiarizați cu aspectele activităţii lor. Există şi programe de burse private ale marilor companii din domeniu, pentru studenţii noştri, cum ar fi cele ale Hidroelectrica, OMV-Petrom, Nuclearelectrica şi Transelectrica.
În urma acestor colaborări au apărut la nivelul curriculei facultăţii noi programe, cursuri şi discipline - precum digitalizarea sectorului energetic sau clădirile energetice inteligente. Ţinând cont de faptul că majoritatea companiilor din domeniul energetic şi-au diversificat obiectul de activitate şi serviciile, am înfiinţat masterul de Servicii energetice.
Nu în ultimul rând, încheiem anual cu companiile peste 200 de acorduri de practică, circa 20% dintre absolvenţii noştri reuşind să se angajeze în firmele unde au făcut practică în anul III.

Cât de mare este decalajul dintre cerere şi ofertă?
Cererea din partea pieţei muncii este foarte mare. Numai în urmă cu 1 an, o mare companie multinaţională din domeniul furnizării energiei, ne-a solicitat 100 de absolvenţi în vederea angajării. Este dificil ca dintr-o promoţie de 250-300 de absolvenţi să poţi satisface nevoile tuturor actorilor interesaţi de resursele umane pe care le formăm. De la Revoluţie au trecut 30 de ani, practic un ciclu de activitate în câmpul muncii, şi urmează o perioadă marcată de ieşiri masive din sistem, care cu siguranţă va suferi un şoc, nemaifiind alimentat corespunzător, cum se întâmpla în perioada de până în anii ’90. Cum în ultimii ani Energia a devenit în România domeniu de specializare inteligentă, au fost alocate în plus câteva locuri pentru facultăţile de profil, nesemnificative în raport cu nevoile reale de absorbţie de pe piaţa muncii. Şi în perioada pandemiei Energia a fost alături de Sănătate un domeniu de siguranţă naţională şi în consecinţă ar trebui să beneficieze în viitor de o politică aparte, pentru a preveni accentuarea crizei inginerilor energeticieni.

Pregătiţi o resursă valoroasă pe piaţa muncii din România, dar şi din străinătate. Către ce se deplasează accentul formativ în ultima perioadă? Pentru ce fel de provocări sunt pregătiţi studenţii să facă faţă după absolvire?
La programul de licenţă mergem mai mult pe o pregătire generală. Cele 7 specializări existente pentru domeniul energetic (hidro, termo, electro, nuclear, managementul energiei, mediu, informatizare) se activează în semestrul 2 al anului III de studiu. Prin pregătirea oferită, ce are o importantă componentă interdisciplinară, încercăm să le formăm studenţilor o gândire sistemică, mai ales că sistemul energetic se aseamănă celui neuronal. Beneficiind de acest tip de formare, mulţi dintre absolvenţi se adaptează foarte bine şi în alte domenii, pot îmbrăţişa profesii diferite.
Responsabilitatea este în mare parte a profesorilor, care trebuie să facă faţă ciclurilor foarte rapide de schimbare la nivel de tehnologii şi tendinţe. Cum asiguraţi perfecţionarea şi împrospătarea continuă a corpului didactic?
Toţi profesorii trebuie să ţină pasul cu noile dezvoltări ale tehnologiei. Există însă o zonă stabilă, fundamentală, de cunoştinţe care rămân de bază, precum principiile termodinamice, ori principiile electricităţii. Avansând spre zona de specializare lucrurile se schimbă şi cadrele didactice trebuie să fie în permanenţă upgradate la ce este nou şi la exemplele concrete din lumea reală.
Perfecţionarea se face de cele mai multe ori prin activitatea de cercetare pe care o desfăşoară, care le permite să fie la curent cu noutăţile şi evoluţia domeniului. În plus, avem multe schimburi de profesori cu parteneri universitari din foarte multe ţări din UE şi nu numai.
Avem şi multe cadre didactice tinere angajate, media de vârstă în facultate fiind de 44 de ani. Încercăm să atragem studenţii cu rezultate foarte bune către activitatea didactică, prin implicarea lor în proiecte atractive, de cercetare sau de dublă diplomă la doctorat.

Prestigiul unei facultăţi, dar şi şansa ei de dezvoltare pe termen lung, sunt date de deschiderea şi dimensiunea internaţională. Ce strategie aţi gândit pe acest palier-cheie?
Internaţionalizarea este o altă prioritate a facultăţii noastre şi în acest sens avem semnate multe acorduri cu instituţii de învăţământ superior din Europa şi nu numai. Important este să atragem cât mai mulţi studenţi şi profesori din afară. Anul trecut am avut o egalitate între numărul de studenţi care au plecat şi numărul de studenţi care au venit la Facultatea de Energetică, ceea ce reprezintă o dinamică foarte bună la nivelul activităţii de internaţionalizare. De curând am demarat la nivelul universităţii şi un program de burse pentru studenţii străini din ţările non-UE.
Avem un singur program de studiu în limba engleză, dar urmează să lansăm în curând două programe noi. Este vorba de un program care vizează zona sistemelor electro-energetice şi un program ce acoperă zona de mediu.
A crescut şi ponderea mobilităţilor studenţilor şi profesorilor prin programul Erasmus şi nu numai. De exemplu, anul trecut, numai prin programul ATHENS, care facilitează sesiuni de schimb de 1 săptămână pentru studenţii universităţilor europene de învăţământ superior membre, am primit circa 100 de studenţi străini în facultate.
Avem şi multe acorduri de dublă diplomă. Suntem de altfel facultatea din UPB cu cele mai multe astfel de acorduri, care vizează studiile de licenţă, pe cele de masterat, dar şi cele pentru tezele de doctorat aflate în co-tutelă. Aş menţiona aici pe cele cu Universitatea din Lorraine, INSA Lyon şi Strasbourg, ENSAM, Universitatea din Corsica şi Universitatea din Trento.
Cu Universitatea din Darmstadt, cu care UPB colaborează încă din anii 70, am dezvoltat împreună un program de master la Facultatea de Energetică, în limba engleză, denumit Energy Engineering, ce are o curriculă asemănătoare cu cea din Germania.

Evoluţia societăţii şi a umanităţii au fost determinate de evoluţia sectorului energetic, de utilizarea surselor de energie şi de relaţia cu mediul înconjurător. Care consideraţi că sunt cei mai important paşi pe care trebuie să-i facem, ca ţară, la nivelul învăţământului de profil şi nu numai?

Toate compartimentele economice şi sociale actuale nu funcţionează în absenţa energiei, domeniu cheie al activităţii şi vieţii moderne. Nu există ţară care să nu situeze energia în rândul priorităţilor naţionale. Toate discuţiile la nivel înalt abordează componenta energetică, fundamentală pentru dezvoltarea sustenabilă a unei societăţi. Este un domeniu de viitor şi pentru România, care l-a inclus pe lista restrânsă a domeniilor sale de specializare inteligentă.
Din fericire am fost până acum oarecum independenţi energetic ca şi ţară, dar grupurile energetice vechi creează mari probleme, sistemul energetic naţional necesitând investiţii mari şi rapide…
Viitorul României va depinde esenţial de politici, decizii şi investiţii inteligente în domeniul energetic. O ţară independentă şi avansată din punct de vedere al securităţii energetice va avea avantaje economice majore şi stabilitate pe termen lung. Trebuie să găsim şi soluţiile viabile, capabile să conducă spre acel echilibru între impactul asupra mediului şi impactul costului social.
La nivelul învăţământului de profil, facultatea noastră s-a adaptat preocupărilor şi provocărilor naţionale şi internaţionale şi face faţă exigențelor actuale. Pornind de la nivelul individual şi ajungând până la nivelul înalt, decizional, este important să conştientizăm într-o măsură mult mai mare faptul că energia este vitală pentru viitorul societăţii şi al umanităţii, iar bazele unui parcurs sustenabil se construiesc în facultăţile de profil.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite
Damian Emilia
CE AM CITIT IN ACEST ARTICOL M A IMPRESIONAT PROFUND.E adevărat nimic nu se poate realîza fără existența energiei.Energia este la.baza tuturor proceselor întîlnite in natura.Nu am studii de profil,dar mi am desfășurat activitatea timp de 31 de ani în această facultate la Catedra ce centrale electrice alaturi de cadrele didactice ca secretara.In cei 31 de ani de activitate am avut posibilitatea să văd cita munca depun profesorii pentru pregătirea studenților si cu cita sirguinta incearca sa ii formeze pe studenți ca buni cunoscători in tainele energiei.Cadrele didactice sunt apropiate de studenți și incearca continuu sa le transmită pe toate căile cele cunoscute de ei,cauta sa le insufle dragostea pentru cunoaștere in domeniul energiei sub toate formele ei..Pe ďomnul profesor doctor inginer Necula Horia l am avut sef timp de patru ani si pot spune ca este un om deosebit de serios cu multa putere de munca si mult devotament fata de studenții studioși pe care i-a avut dea lungul anilor.Tot timpul se pregătea să le prezinte studenților la curs tot ce apărea nou in domeniu.Este un om cu multa căldură sufletească,care încearcă pe toate căile sa aduca numai lucruri bune in facultate si sa le adapteze la specificul facultății.Cinste dumnealui si la toate cadrele didactice.din Catedra de Centrale a Facultății de Energetică.A fost o cinste sa lucrez in mijlocul lor31 de ani.
27 Iunie 2020, 04:02:33