Revista >> Iunie 2020 [Nr. 225] >> Cercetare & Invatamant superior

România – CDI. Punct și de la capăt

Acad. Dan Dascalu

23 Iunie 2020

Înainte de toate guvernul trebuie să stabilească priorități la nivel național, dezvoltarea anumitor domenii, care asigură țării respective un avantaj competitiv, precum și securitate (inclusiv din punct de vedere energetic, sanitar sau alimentar). Este evident că este nevoie de implicarea mai multor ministere și organizații guvernamentale. În acest context, așa numitul sistem CDI va fi un instrument pentru asigurarea competitivității și nu un scop în sine. Acest aspect fundamental trebuie avut în vedere în etapa de stabilire a strategiei naționale CDI.

Sunt multe politici care trebuie stabilite top-down în piramida inovării (Fig. 2). De exemplu politicile vis-a-vis de mediul privat (IP, scutirea de impozite a unor activități de cercetare), dar și aspecte specifice organizării actorilor din sistemul public care interacționează cu industria. Sursele și instrumentele de finanțare destinate activităților din triunghiul inovării sunt și ele extrem de importante. Spre exemplu se pot finanța infrastructurile deschise și serviciile acordate de acestea anumitor tipuri de actori, hub-urile de inovare, alte infrastructuri destinate transferului de tehnologie, cercetări aplicative si dezvoltarea de produse etc. In fine, dar nu cel mai puțin important, trebuie stabilite direcțiile preferențiale de finanțare a cercetării și inovării, așa numita specializare inteligentă la scară națională și respectiv regională.

Revenind la problemele sistemului CDI în România
Toate analizele și statisticile arată că avem prea puțini cercetători (la mia de locuitori) și finanțarea CDI din fonduri publice este extrem de redusă (în % din PIB). O analiză mai complexă plasează România pe ultimul loc din UE în performanțele de inovare. Într-adevăr, cercetarea nu are o contribuție vizibilă la competitivitatea economică a României. Dar a existat o politică națională care să fie orientată spre competitivitate? Începând cu 1990, industria românească (o grămadă de fier vechi, nu-i așa?) a fost abandonată de către stat sau supusă unei privatizări haotice. În mare măsură, industria de astăzi a României (cu un procent relativ ridicat în PIB) este rezultatul investițiilor străine. Unele institute de cercetare-dezvoltare au supraviețuit ramurilor industriale respective prin crearea institutelor naționale de cercetare-dezvoltare (INCD-uri), cu aproape un sfert de secol în urmă. Există institute cu rezultate promițătoare, inclusiv în proiectele europene, dar în ce măsură reușesc să contribuie la dezvoltarea economiei? Industria autohtonă – câtă există – și companiile străine se descurcă de regulă fără ele. Se finanțează proiecte de colaborare între cercetare și IMM-urile inovative, dar finalitatea în piață este puțin semnificativă. Învățământul universitar își are problemele lui, inclusiv precaritatea activității în școlile doctorale (cum se poate face doctorat la fără frecvență în facultățile de inginerie?) și nu modifică cât de cât semnificativ tabloul de mai sus. Nu trebuie să ne mirăm că sistemul de transfer de tehnologie (care inventariază hârtii și nu impactul în piață) este nerelevant.

Care sunt prioritățile României, care ar trebui să direcționeze un ansamblu de politici, printre care și cercetarea? Întrebarea este retorică! Ceea ce știm este că tematicile de cercetare se stabilesc prin consultarea democratică a cercetătorilor și prioritățile rezultă ...... prin combinarea tematicilor, pe principiul Ceva, ceva tot o ieși^VII. Ocazional, se vehiculează ideea unor domenii aparent la modă în care se poate învesti din fonduri europene, fără a înțelege că este nevoie de foarte mult timp și competențe pentru a produce rezultate^VIII. Avem și forme fără fond, cum este inventarierea infrastructurilor de cercetare și a serviciilor oferite potențialilor beneficiari (inclusiv industriei). Părerea noastră - un exercițiu pur formal, în cel mai bun caz se obține o colecție de bune intenții (care apare la mulți ani după investiții) și nu o ofertă reală de servicii. Urmează inventarierea ..... actorilor și ideilor din domeniul inovării.

Admițând că nimeni nu are curajul (și suportul politic) de a restructura de sus în jos actualul sistem de INCD-uri (dominant), haideți să ne gândim ce motivație au cei din sistem ca lucrurile să se schimbe și cercetarea să aibă impact vizibil în economie. Stimularea financiară și promovarea cercetătorului individual se poate face foarte bine și fără ca acesta să fie implicat în inovare, în transferul de tehnologie. Conducerea institutelor inventariază cu grijă proiecte aplicative și participările la saloane de inventică, redactând o tematică promițătoare a programelor nucleu (a căror eficiență nu o analizează nimeni în mod serios). Desigur, există și excepții, de pildă contribuții valoroase în proiecte europene conduse de firme din străinătate și valorificate .... în alte țări. Să aruncăm din nou o privire peste graniță, inclusiv în UE. Vom descoperi cu surprindere destule situații în care finanțarea institutelor din fonduri publice este dimensionată în funcție de fondurile obținute de acestea direct din industrie. Să reflectăm: industria nu învestește pe criterii birocratice sau clientelare, banii sunt mai bine direcționați. Există și aici riscuri – nu orice cercetare aplicată duce la succes: important este că motivarea oamenilor și a organizațiilor este focalizată și are mai multă coerență.

Unii colegi din învățământul superior s-au gândit deja la schimbarea criteriilor de finanțare a universităților și au lansat un apel în acest sens^IX. Să speculăm asupra faptului că și în institutele naționale ar putea apare inițiative asemănătoare, sau că mediul de afaceri va formula răspicat ce așteaptă de la sistemul CDI românesc? Dacă nu, așteptăm cu speranță răspunsurile pe care ni le va da proiectul „Creşterea capacităţii sistemului CDI de a răspunde provocărilor globale. Consolidarea capacităţii anticipatorii de elaborare a politicilor publice bazate pe dovezi” (SIPOCA 592).

I. Alexandru Batali, Elaborarea Cadrelor Strategice Naționale de CDI şi de Specializare Inteligentă – misiunea majoră a noului ciclu de planificare a finanțării, Market Watch, Nr. 218, Octombrie 2019.
II. Recomandăm două analize recente, accesibile la: http://documents.worldbank.org/curated/en/256941536849942461/pdf/129914-WP-P162373-Romania-Developing-Scenarios.pdf ; respectiv la http://www.marketwatch.ro/download_pdf.php?url=CERCETAREA_ROMANEASCA__PROBLEMELE_PREZENTULUI_SI_PROVOCARILE_VIITORULUI.
III. Este vorba de un proiect de promovare a inovării la scară națională, v. https://www.bursa.ro/dragos-ciuparu-ancs-inovarea-principalul-motor-de-progres-al-ue-09773310.
IV. Proiectul Analiza Funcțională a Sectorului Cercetare, Dezvoltare şi Inovare în România, având drept beneficiar: Secretariatul General al Guvernului, cofinanțat din Fondul Social European (Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, 15 septembrie 2011 – 14 mai 2012).
V. Dan Dascălu, Theodor Borangiu, Marius Neag, Tehnologiile avansate și specializarea inteligentă, Market Watch, Nr. 224, mai 2020.
VI. Dan Dascălu, Transformarea digitală – regândire a perspectivei. Cum va evolua România?, Market Watch, Nr. 223, aprilie 2020.
VII. Este titlul în limba română al filmului Somethings Gotta Give (cu Diane Keaton și Jack Nicholson).
VIII. Un barometru este participarea României la programul Future and Emerging Technologies (FET) al UE. Sunt tehnologii cu grad mare de risc care pot produce efecte peste un deceniu. De ani de zile, România a reușit să fie partener în abia șase proiecte (cu o mână de oameni din numai două INCD-uri).
IX. "Ne exprimăm speranța că Ministerul Educației și Cercetării va avea curajul să abordeze o reformă profundă a sistemului de finanțare a învățământului universitar și să renunțe la inerția care a dominat în ultimii ani acest domeniu, asigurând o utilizare eficace a resurselor bugetului de stat, orientată spre calitate și performanță", adaugă Consorțiul „Universitaria”. Așa se încheie apelul prezentat la adresa: https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-24048968-cele-mai-mari-universitati-din-romania-cer-guvernului-revizuirea-profunda-finantarii-mecanismele-calcul-aceleasi-aproape-20-ani.htm.