Revista >> Iunie 2020 [Nr. 225] >> Cercetare & Invatamant superior

Conacul Oteteleșanu revine la viaţă

Dr Lucian Pintilie, director stiintific INCDFM

23 Iunie 2020

Conacul Oteteleșanu, clădire aflată în patrimoniul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCDFM), va redeveni funcţional anul acesta, după 10 ani de la demararea lucrărilor de restaurare şi reabilitare, lucrări finanţate din fonduri publice de investiţii acordate de către autoritatea centrală pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (fosta ANCS, ANCSI, MCI, actualmente Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Scurt istoric (cu mulţumiri doamnei inginer Corina Anca Simion pentru efortul depus în perioada 2010-2012, perioada în care a contribuit decisiv în elaborarea documentaţiei necesare proiectului de reabilitare şi restaurare):
Perioada de înflorire a actualului domeniu Oteteleșanu începe, probabil, în perioada 1831-1834, când moşia lui Cristache Vrana intră în posesia boierului Ioan Oteteleșanu, în urma unei partide de joc de cărţi, conform legendelor, deşi în realitate se poate dovedi cumparea moşiei prin existenţa unui contract de vânzare/cumpărare, la 1 septembrie 1840 (D I 22 / Sept. 1840). În perioada 1834-1843 se construieşte Castelul Oteteleșanu. Între 1863 şi 1868, boierul Oteteleșanu reface din nou Ansamblul de la Măgurele, transformându-l într-un centru spa de loisir după moda vremurilor. Profitând de importanţa balneo-terapeutică acordată izvoarelor termale, el încearcă să exploateze potenţialul descoperit la Măgurele încă din anii ’30 şi să reorienteze Ansamblul către profit.

În 1869, neavând moştenitori, Ioan (Iancu) Oteteleșanu lasa prin testament, înlocuind testamentul olograf din 1876, întreaga sa avere în vederea întemeierii unui Institut de Fete sărace sau orfane: „Întreaga mea avere va servi la facerea unui institut de fete Românce, cărora li se va da o creştere şi o educaţie de bune mume de familie, fără pretenţie sau lux“ , lăsând ca uzufractoare pe soţia sa, Elena, urmând ca apoi întreaga avere să intre în administrarea lui Ioan Lazăr Kalinderu.. Elena Oteteleșanu a respectat toate cerinţele testamentare, urmând ca la rându-i să lase domeniul din Măgurele în vederea înfiinţării Institutului de Fete, loc precizat printr-o scrisoare adresată şi înmânată lui Kalinderu după ce ea se va stinge din viaţă. Kalinderu donează averea Academiei. Inaugurarea Institutului de Fete s-a făcut însă abia începând cu anul şcolar 1894 – 1895, după finalizarea tuturor actelor de donaţie. Respectând dorinţele testamentare, Kalinderu împreună cu Academia Română l-au desemnat pe Slavici să aleagă un model de studiu, el fiind numit „director de studii”, iar directoarea Institutului fiind între 1894 şi 1908 Eleonora Tănăsescu Slavici.

La 18 octombrie 1894, „Institutul de Fete Ioan Oteteleșanu“, sub patronajul Academiei Române, îşi deschide porţile primei generaţii de eleve. La inaugurare participă mai multe personalităţi, inclusiv regele Carol I. Acest Institut a fost o experienţă unicat în România, având drept model diferite institute din Germania şi Elveţia. Acesta a funcţionat până în vara anului 1947, atunci când a fost transferat la Bucureşti, în incinta Liceului „Carmen Silva”. Peste doi ani, la 1 septembrie 1949, Academia continuă linia testamentului lui Iancu Oteteleşanu în ceea ce priveşte caracterul de institut unicat de învăţământ la nivel naţional şi înfiinţează în locul lui, sub conducerea acad. Horia Hulubei, pe amplasamentul „Ansamblului Otetelişanu”, Institutul de Fizică al Academiei RPR sau, pe scurt, ceea ce mai târziu va deveni simplu IFA.

Imediat după cutremurul din 4 martie 1977, Castelul este pregătit pentru primirea cercetătorilor de la proaspăt – înfiinţatul Institut de Fizică şi Tehnologia Materialelor IFTM; el deschide perioada istorică „perioada IFM”. IFTM a apărut prin reorganizarea Platformei Măgurele, din Institutul de Fizică Bucureşti (IFB). La rândul său, IFB a rezultat ca urmare a scindării Institutului de Fizică al Academiei RPR în 1956. Numele de INCDFM îl primeşte în noiembrie 1996, la acreditarea ca Institut Naţional de Cercetare – Dezvoltare, statut căpătat şi de alte institute de pe Platforma Măgurele. Castelul intră în administrarea INCDFM la înfiinţarea acestuia; după circa doi ani este evacuat întrucât nu mai prezenta elementele de siguranţă arhitecturală necesare funcţionării.

După evacuare conacul Oteteleșanu s-a degradata continuu, ajungând să se prăbuşească parţial în perioada 2008-2010 (vezi montajul foto de mai jos).

În anul 2011 demarează lucrările de reabilitare şi restaurare. Merită menţionat faptul că fostul conac Oteteleşanu, localizat în oraşul Măgurele, judeţul Ilfov, este un monument istoric grupa B, deci lucrările s-au desfăşurat mai lent şi din cauza faptului că au trebuit respectate cerinţele arhitecturale impuse de legislaţia în vigoare privind protecţia monumentelor istorice. După rezolvarea unui întreg şir de probleme, lucrările au fost în sfârşit finalizate la sfârşitul anului 2019. În momentul de față se definitivează recepţia clădirii, urmând ca în scurt timp să se obţină şi avizele necesare funcţionării sale. Noul conaac va avea următoarele funcţiuni:
SUBSOL – Centru de calcul şi muzeu. Micul muzeu va fi focalizat pe istoria Fizicii în Măgurele.
PARTER – Sală de conferinţe cu 99 de locuri, birouri, spaţiu pentru evenimente.
ETAJUL ÎNTÅI – Birouri, săli de întâlnire proiecte, spaţii pentru predare (pentru student la doctorat, bursieri, student în anii terminali, etc.).
ETAJUL DOI+ MANSARDA – spaţii de cazare pentru bursieri şi pentru oaspeţii INCDFM (participanți la evenimente organizate de către INCDFM).

Tot în clădirea conacului îşi vor avea sediul Fundaţia Cultură şi Fizică la Măgurele, Centrul Internaţional de Formare şi Cercetare Avansată în Fizică (CIFRA, unitate cu personalitate juridică a INCDFM) şi cluster-ul DRIFMAT. Alăturat sunt imagini ale conacului restaurat.