.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Revista >> Iunie 2020 [Nr. 225] >> IT&C
Impactul economic al interzicerii fabricanților chinezi pentru realizarea rețelelor 5G în România
Prin restricționarea fabricanților chinezi (Huawei, mai ales) piața va deveni și mai necompetitivă, valoarea indexului crescând la 3.454 la nivel global și la 4.550 pentru România, aproape triplu față de valoarea de 1.800 acceptată ca limită a unei piețe competitive. Valoarea 4.550 este specifică piețelor duopoliste!
Acest lucru ar trebui să dea de gândit în primul rând Consiliului Concurenței, care ar trebui să alerteze decindenții politici. Evident că efectul acestei perturbări va trebui suportat de către operatorii de telecomunicații, care îl vor transfera către întreaga economie și societate românească.
Impactul economic al restricționării fabricanților chinezi în România
Rezultatele studiului Oxford Economics sunt bazate pe presupuneri legate de potențialele beneficii ale tehnologiei 5G, dar și pe reacții la restricțiile asupra competiției concretizate în trei scenarii de cost/investiții: scăzut (utilizare banală - acces de mare viteză, substitut la fibra optică), mediu și ridicat (comunicații ultra reliabile, cu latență scăzută care permit aplicații critice în transport, sănătate, energie, etc. și care necesită investiții mai mari). Aplicațiile cele mai probabile în România, cel puțin pentru început, vor fi cele cu investiții mai mici - acces de mare viteză, orașe inteligente, etc. - astfel că dintre cele trei scenarii cele mai plauzibile pentru România sunt scenariile cu cost scăzut și apoi mediu.
Principalele concluzii ale studiului Oxford Economics aplicabile României sunt:
• restricționarea unor furnizori importanți (Huawei) de la construirea de rețele 5G va crește costurile generale cu investițiile în rețelele 5G. Pentru România și pentru cele două scenarii considerate - cost scăzut și cost mediu - aceste valori pot fi 8-9%, respectiv 16-19%, și agregat 8-19%! Aceasta ar însemna creșterea costului investițiilor cu valori între €180 și €440 milioane a valorii de €2,3 miliarde estimată pentru rețelele 5G în Strategia 5G pentru România. Sau creșterea cu valori între €80 și €190 milioane pentru fiecare rețea 5G, dacă luăm în considerație investiții de €1miliard pentru realizarea unei rețele 5G în România.
• creșterea costurilor investițiilor ca urmare a restricționării unor furnizori importanți în furnizarea de rețele 5G va întârzia accesul la noile servicii a unei părți a populației României în următoarea decadă. Trebuie spus că obiectivele Strategiei 5G pentru România sunt deja decalate cu un an prin nerealizarea licitației 5G în anul 2019. Adică, obiectivele de acoperire prezentate la pct. 1 ar putea fi realizate în anul 2026 dacă licitația 5G va avea loc în acest an și dacă nu vor fi restricționați unii fabricanți. Prin creșterea costului învestițiilor în rețelele 5G și în aceleași condiții de finanțare a operatorilor, aceștia nu vor mai putea să realizeze acoperirea planificată la termenele propuse. Astfel, acoperirea propusă în Strategia 5G pentru România s-ar putea realiza cu o întârziere de aproape un an în scenariul de cost mediu, adică în anul 2027! Să amintim că 46% din populația României locuiește în zonele rurale, pentru care Strategia 5G pentru România nu-și propune obiective și termene!
• întârzierea instalării rețelelor 5G va conduce la încetinirea inovației tehnice și a creșterii economice. Aici situația este și mai complicată: dat fiind specificitatea României (economic, politic, ec.) sunt dificil de concretizat pierderile permanente în PIB-ul țării din anul 2035. (Nu știu dacă există prognoze până în anul 2035!) Cel mult s-ar putea prognoza realizarea cu doi ani mai târziu a beneficiilor implementării tehnologiei 5G prevăzute la pct. 1, pentru care nu s-au prevăzut niciun termen! Mai sigură ar fi prognozarea distanțării României în coada clasamentului DESI, al economiei și societății digitale din Uniunea Europeană.
Strategia 5G pentru România și documentația licitației 5G ar trebui actualizate, adaptate noilor condiții, rescrise cu obiective și termene clare, care să stimuleze adoptarea noii tehnologii și să se evite astfel accentuarea decalajului digital.
În actualul context politic învolburat, pot fi suficiente și convingătoare aceste argumente pentru deblocarea procesului de implementare a tehnologiei 5G în România?
