Revista >> Iulie - August 2020 [Nr. 226] >> Cover Story

USAMV București: drumul spre o nouă paradigmă în educație

Eva Barca

29 Iulie 2020

Cred cu multă convingere că se impune o adaptare/sincronizare a cadrului legal național la cadrul european adoptat de CE conform viziunii pentru Spațiul Educațional European - 2025. Un element esențial este reprezentat de asumarea asigurării calității la nivel transfrontalier, pentru crearea unui Spațiu Educațional European. România trebuie să dezvolte programele de doctorat prin integrare completă în sistemele din Spațiul European al Învățământului Superior (SEIS), fără a impune restricţii naționale „originale” din punct de vedere birocratic. Flexibilizarea obținerii titlului de doctor, prin acordarea acestuia de către universitate, echivalează cu o abordare integrată privind asigurarea calității programelor comune și un pas absolut necesar pentru ca doctoranzii din sistemul universitar românesc să poată obține diplome ,,joint Degree”, care certifică educația la cel mai înalt nivel de pregătire, recunoscută automat în întreaga lume. Diploma reprezintă o pregătire mai valoroasă, mai puternic certificată şi mai larg recunoscută a celui care a obținut-o, pentru că în tot procesul de pregătire sunt utilizate în comun toate resursele universităților care asigură procesul de obținere a titlului de doctor.

Asumând ipoteza conform căreia cei care credem asta am putea înţelege incomplet fenomenul organizării studiilor doctorale, susţin cu bună-credinţă importanța inițierii unui proces de consultare internă generală la nivelul fiecărei universități, prin referendum, cu privire la oportunitatea și necesitatea obținerii titlului de doctor la nivelul universității, astfel încât să avem o imagine a nivelului de acceptare și de asimilare a valorilor europene care definesc Spațiul European al Învățământului Superior, fiind în același timp și un test de maturitate pentru universitățile românești.

În aceeași măsură, susțin că rolul CNATDCU este esenţial în elaborarea şi în verificarea respectării standardelor minimale specifice fiecărui domeniu (obligatorii pentru susţinerea tezelor de doctorat din domeniul respectiv), în elaborarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru participarea la concursurile pentru ocuparea funcțiilor didactice universitare de conferențiar şi profesor, în acordarea gradelor profesionale de CS II și CS I, precum şi în evaluarea dosarelor de abilitare şi acordarea atestatului de abilitare, proces care consider că trebuie să rămână gestionat la nivel naţional (neavând legătură directă cu cele 3 cicluri LMD).

Condițiile esențiale pentru reforma educației și cercetării
Pe plan naţional naţional jucați un rol cheie. Aveţi de partea dumneavoastră experienţa şi viziunea dobândite în perioada în care aţi fost ministru al Educaţiei şi Cercetării. În prezent sunteţi preşedintele CNR, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiință, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, dar şi preşedintele AUF, cea mai mare reţea academică din lume. Traversăm un an 2020 aflat sub semnul unor provocări majore. Vom reveni la maniera tradițională de a învăța sau vom reuși să mergem pe o nouă cale, mai potrivită cu profilul actual al studentului, cu dinamica și transformările secolului XXI? Cum veţi ajuta decidenţii să conştientizeze importanța cercetării pentru societate, economie şi viaţă, pentru a-i acorda atenţia şi finanţarea cuvenite? Cum vedeţi posibilă reforma şi evoluţia învăţământului superior românesc, dar şi a sistemului de CDI autohton?
Experiența acumulată în timp mi-a arătat ca echilibrul trebuie să reprezinte o constantă. Este important și am susținut cu consecvenţă - indiferent de poziţiile vremelnice în care m-a adus viaţa şi pe care le-aţi menţionat - că educația și cercetarea trebuie să reprezinte cu adevărat o prioritate. Pentru a-şi asigura sănătatea (se dovedeşte acum mai evident decât oricând), securitatea, prosperitatea şi progresul, un popor trebuie să fie educat! Iar în educaţie, rezultatele pot deveni vizibile doar pe termen mediu şi lung. Acesta este motivul pentru care nu ne vom putea aştepta la rezultate „vizibile” atât timp cât nu vom reuşi să eliminăm doza de ipocrizie din societate, atât timp cât nu vom regăsi puterea şi înţelepciunea de a da dovadă simultan de viziune şi competenţă, dar şi de coerență şi echilibru, mai ales în această perioadă în care „munca în echipă” este determinantă, în special în sistemul de educație - cel mai mare sistem public din orice ţară.

Cadrul legal, în mod evident, necesită schimbări majore, trebuie adaptat noilor realități sociale, trebuie să fie suplu, flexibil și ușor de aplicat şi acceptat de o societate bazată cu adevărat pe cunoaştere şi valori democratice. În acest context, al provocărilor aduse de criza Covid-19, reformele majore, care realmente ar putea schimba modul de derulare al învățământului superior, sunt cele ce țin de mediul politico-juridic, socio-economic, dar și de investițiile ce trebuie făcute în tehnologie şi în cercetarea ştiinţifică. Am susţinut întotdeauna o educație în spiritul valorilor europene și, acum, mai mult decât oricând, trebuie să ne concentrăm pentru a face față provocărilor în materie de cercetare și inovare, ca izvor al competitivităţii determinante într-o lume care tinde să se transforme profund din perspectivă socio-economică.

Cred că nu mai este nici timp şi nici loc pentru a amâna luarea unor decizii în sistemul de învățământ, decizii care să asigure pentru noi toţi, ca țară, un viitor sigur și previzibil. Limitările de timp și amânarea unor schimbări necesare creează şi mai multe provocări semnificative în evaluarea situaţiei actuale, acutizându-le până într-un punct din care mă tem că nu vom mai şti ce şi cum am putea face.

Despre reformă, despre evoluţia învăţământului superior românesc, dar şi a sistemului de CDI autohton putem vorbi numai în cheia în care educația în general este, aşa cum am spus, cu adevărat o prioritate fundamentală. În mod constant am susținut și susțin nevoia reformării şi modernizării sistemului de educaţie, astfel încât să realizăm ţintele stabilite şi asumate de România la nivelul Uniunii Europene. Educația este intrinsec legată de dezvoltarea economică şi socială, trebuind să integreze politicile de incluziune şi coeziune socială şi teritorială. Reforma trebuie să fie comprehensivă, bazată pe politici pe termen lung şi pe o cultură a evoluţiei.

Proiectul „România Educată” este un proiect al generațiilor viitoare, un fundament pe care putem construi România următorilor 100 de ani. Cred în acest proiect și adresez un îndemn tuturor celor care vor să contribuie la punerea lui în practică, să analizeze cu echilibru, cu bună-credință, cu competență și cu responsabilitate, necesitatea, importanța şi avantajele acestei inițiative esențiale pentru viitorul României