.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
România priveşte spre digitalizare, aşteptăm începerea lucrărilor
Dacă visaţi la o identitate digitală, aflaţi că autorităţile au făcut un prim pas în această direcţie: Platforma Software Centralizată pentru Identitate Digitală (PSCID) a primit în luna septembrie finanţarea necesară. Este o jumătate de veste bună, deoarece finanţarea nu asigură automat succesul şi nici măcar finalizarea proiectului. Această mega platformă va centraliza accesul la toate serviciile publice aferente vieţii sociale, adică 36 de evenimente de viaţă care implică interacţiunea cetăţeanului cu instituţiile statului, cuprinse între naştere şi deces.
Logica din spatele platformei este una simplă. Fiecare cetăţean va avea o identitate digitală unică în cadrul unui Registru Electronic Naţional, accesibil cu un set unic de credenţiale. Înrolarea va fi simplă şi nu va impune deplasarea fizică la un ghişeu, ci doar scanarea unui act de identitate şi un live selfie, operațiune similară realizării unui cont Revolut spre exemplu. Pe baza acestei identităţi unice, românii se vor putea autentifica pe orice site care oferă servicii publice. Autoritatea pentru Digitalizarea României a declarat deja „toleranță zero” faţă de instituţiile care ignoră competenţele şi implicit serviciile digitale. Prin urmare este de aşteptat ca întreaga administraţie centrală şi locală să se alinieze la acest proiect, atunci când va începe în mod real.
Ştim că există banii necesari (99,9 milioane lei) şi că ADR va coordona proiectul, însă drumul este lung şi cu multe necunoscute. Dincolo de identificarea şi selectarea unui furnizor care să facă arhitectura funcţională a platformei, există numeroase provocări legate de interoperabilitatea între sistemele informatice ale instituţiilor publice. Pentru ca PSCID să-şi atingă obiectivele, datele trebuie să circule fluent între instituţii, fără oprelişti legate de format, proprietar, drepturi de acces etc, totul cu respectarea cerinţelor draconice de confidenţialitate impune de Comisia Europeană prin GDPR. Securizarea reprezintă o provocare la fel de importantă, mai ales că există precedentul atacurilor asupra Estoniei, la care se adaugă intensificarea acţiunilor de tip cybercrime din partea unor actori statali.
Procesele şi fluxurile de lucru din instituţiile publice româneşti sunt anacronice şi bazate preponderent pe hârtie, simpla digitalizare nu va aduce revoluţia pe care o dorim cu toţii. Este nevoie de modernizarea şi optimizarea acestor procese, de inovare la nivelul interacţiunii, atât între cetăţeni şi sistem, cât şi în interiorul sistemului. Altfel, vom digitaliza un mod prost de a face lucrurile, care pe termen lung va genera un val nou de frustrare.
Cine va găzdui această platformă şi cine o va administra este iarăşi o necunoscută. Cloud-ul guvernamental despre care se vorbeşte de câţiva ani încă nu a prins formă, deşi este pe lista de priorităţi a autorităţilor din domeniu. Prin iulie, surse oficiale aminteau suma de 45 milioane euro ca necesară pentru finalizarea cloud-ului guvernamental. Experienţa ultimilor ani arată că, de aceiaşi bani, România ar face 1o km de autostradă, însă beneficiile unei infrastructuri IT naţionale ar fi incomparabile, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru companii. Pentru ca Platforma Software Centralizată pentru Identitate Digitală să devină funcţională, cloud-ul guvernamental este un element esenţial.
Poate ţine de şocul pandemiei, poate ţine de aducerea la Bucureşti a unor specialişti... dar pare că România priveşte mai cu atenţie spre digitalizare. Planurile pentru construţia de autostrăzi digitale par să aibă mai multă coerenţă, aşteptăm şi începerea lucrărilor.
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
O agendă digitală a României 2030 ruptă pe la colțuri- Noua era pentru aplicatii si retele sociale: gigantii tehnologici se adapteaza la Legea Pietei Digitale
- Cercetători - universitari: echivalare cu dus-întors
- Licitație de 80 de milioane de euro pentru componenta de cloud dedicat cloudului guvernamental
- „Războiul covrigului” amenință pasagerii marilor orașe
- Cercetarea românească rămâne la condiția de cenușăreasă
Alte articole scrise de Gabriel Vasile, consultant in comunicare si social media
