.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Fragmente din jurnalul unei opere
Despre capodopera artei moderne - Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu realizat de Constantin Brâncuși - operă unanim recunoscută la nivel mondial, nu s-a amintit prea des că reprezintă în egală măsură și o provocare pentru orice conservator-restaurator de bunuri culturale, chiar și pentru cei cu mare experiență. Este indiscutabil un caz exemplar în care rolul echipelor multidisciplinare specializate în interogarea bunurilor culturale este crucial. Echipele formate din istorici, arhitecți, geologi, biologi, conservatori, restauratori, ingineri, fizicieni, chimiști, dar și alți specialiști care pot fi cooptați, reprezintă, în procesul de interpretare a datelor, cheia asigurării fluxului de informație. Comunicarea și lucrul în echipe transdisciplinare sunt primele provocări depășite prin numitorul comun: recunoașterea interesului comun și major în monitorizarea complexă, cuprinzătoare și modernă a operei de artă.
Prea puțin sau chiar deloc publicului larg i s-au adus la cunoștință provocările unui proiect de asemenea dimensiuni. Investigatorul de bunuri culturale sau „exploratorul acestei incursiunii” pe umerii căruia se așază o imensă responsabilitate este cel care asigură interogarea corectă a materialelor in situ, discriminarea tehnicilor artistului (când este cazul), interpretarea compozițiilor cu structuri fine complexe și prezentarea rezultatelor spre analiza echipei. Totodată, el este responsabil de proiectarea și construirea celor mai inovative scheme de cercetare, capabile de a răspunde provocărilor neprevăzute. Neexistând scheme standard, o parte importantă din competența reală a investigatorilor se dovedește prin construirea programului de urmărire, care trebuie în schimb să reflecte reguli de fier: operarea non-contact, non-invaziv, fără inducerea de modificări fizico-chimice, fără prelevare de probe, interogarea și controlul de la distanță, repoziționarea probelor din materialul original, în situațiile extreme în care acestea au fost inițial prelevate, operarea fără perturbarea mediului specific, chiar și fără afectarea fluxului de vizitatori, dubla confirmare a informației – aspect dificil mai ales că ne confruntam cu materiale neomogene, cu multe impurități și forme diferite de degradare. Regulile stricte pe care trebuie să le urmeze interogarea se raportează la teoria restaurării și la codurile deontologice ale specialiștilor din domeniul protejării patrimoniului cultural.
Fiecare metodă științifică de cercetare care se regăsește și în panoplia unor laboratoare specializate într-un alt domeniu, performanța în rezolvarea unor probleme legate de conservarea sau restaurarea bunurilor de artă sau istorice trebuie judecată exclusiv în contextul respectării regulilor domeniului, precum și asociate unei bune cunoașteri a tehnicii artistice aplicate. Specializarea în acest domeniu este crucială pentru că succesul campaniei depinde și de buna cunoaștere a factorilor comuni dar și specifici de risc, de ponderea lor, de mecanismele și dinamica degradării, de buna proiectare a planului realist de monitorizare și interogare.
Elementele Ansamblului „Calea Eroilor” sunt distribuite pe o distanță de aproximativ 1200 de metri, pe o axă care traversează centrul unui oraș reședință de județ, ceea ce reprezintă o provocare suplimentară pentru cercetători.
Monitorizarea unui obiect din mediul controlat al unui muzeu, sau din depozitul unei arhive, nu este ușoară, dar cu siguranță este lipsită de un important număr de solicitări – factori de microclimat, de mediu, antropici. Tabloul general se complică și prin alăturarea a doua cercetări cu particularități importante – monitorizarea elementelor din material litic și a celei din metal. Monitorizarea oricărei opere aflate pe lista tentativă a UNESCO este o îndatorire constantă, un capitol obligatoriu pentru demonstrarea și implementarea bunei practici privind conservarea monumentului.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică-INOE 2000 alături de Institutul Național al Patrimoniului-INP și de Centrul de Cercetare, Informare și Documentare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu au elaborat un apreciat program de urmărire în timp a stării de conservare, ca parte a celui mai vizibil și comentat proces de conservare din ultimii ani a unei opere artistice din spațiul public. Indiscutabil găsirea unor soluții pentru situații complexe, în care nici definirea clară a temei de cercetare nu este simplă, crește intensitatea căutărilor și amplifică deja uriașa responsabilitatea pentru soluțiile pe care le prezinți în fața celor mai selective și conservatoare echipe multidisciplinare. Tensiunea crește și pentru că soluțiile pe care trebuie să le oferi sunt verificate practic în timp real și sunt atent „disecate”.
În absența înregistrărilor complete privind istoricul intervențiilor asupra monumentului sau a unor evenimente importante, programul actual include identificarea și caracterizarea materialelor, discriminarea și dinamica schimbărilor. Astfel prin imagistica hiperspectrală in situ au fost identificate și cartate de la distanță materiale utilizate ca mortare în intervenții din etape istorice diferite (Fig 1). 
Datele au fost completate cu analize spectroscopice complexe care ne-au permis stabilirea compoziției elementelor in situ, fără prelevare de probă, pentru evaluarea calitativă a compatibilității și a posibilelor zone cu degradare accelerată. Degradările inerente precum crăpăturile fine ale mortarelor au fost evidențiate prin analiza termodinamicii pe zonele cu risc și prin inspecția riguroasă pe modelele fotogrammetrice cu înaltă rezoluție, construite periodic și corelate cu monitorizări prin metode imagistice acustice - Laser Doppler Vibrometry, pentru sesizarea momentelor în care apar primele desprinderi incipiente. Proiectul a mai inclus dezvoltarea instrumentelor pentru verificarea implementării programului, precum și gestionarea datelor. (Fig 2.)
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Tranziția verde, posibilă prin echilibrul între cercetarea academică și inginerească- Fațetele multiple ale Inteligenței Artificiale
- IMNR, pe drumul creării unui grup de excelență în domeniul aliajelor cu entropie înaltă
- ICECHIM București – 20 de ani de istorie modernă
- Un plan, un plan, regatul meu pentru un plan!
- Testarea în România a turbopompelor pentru rachete spațiale dezvoltate de Agenția Spațială Europeană utilizând standurile de încercări realizate de COMOTI
