.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Dezvoltarea abilităților lingvistice, accelerată de pandemia de COVID-19
Ediția din acest an a Zilei Europene a Limbilor se va derula într-un scenariu hibrid, atât în mediul online, cât și în cel fizic, pandemia de COVID-19 afectând, inerent, și inițiativele locale. Cu toate acestea, interesul pentru dezvoltarea abilităților lingvistice este în creștere. Am discutat despre efectele pandemiei asupra strategiei Uniunii Europene de promovare a multilingvismului, dar și despre proiectele locale organizate cu ocazia Zilei Europene a Limbilor, cu Ileana Racoviceanu, coordonator European Language Label în cadrul ANPCDEFP. 
Anul acesta pandemia a perturbat semnificativ proiectele de mobilitate, iar premisele pentru reluarea lor într-un orizont de timp apropiat nu sunt prea optimiste. Cum a influențat acest context interesul potențialilor participanți la inițiativele de dezvoltare a abilităților lingvistice?
Pandemia a produs efecte dintre cele mai diverse, o bună parte dintre ele fiind neproductive pentru instituțiile și organizațiile implicate în proiecte. Totuși, site-uri specializate – ca Duolingo, de exemplu, care se adresează chiar dezvoltării de competențe lingvistice – au raportat creșterea semnificativă a numărului de utilizatori în ultimele luni. Ceea ce se poate traduce și prin faptul că oamenii au fost interesați să aloce mai mult timp pentru învățarea unei limbi străine sau pentru testarea și perfecționarea unei limbi cunoscute. În plus, odată cu extinderea modului de lucru de la distanță, devine tot mai evident faptul că oamenii nu mai sunt legați de un birou, de un oraș sau de o țară, ceea ce iarăși se poate traduce prin nevoia de dezvoltare a unor competențe lingvistice adecvate, prin care aceștia să facă față, pe de-o parte, cerințelor locului de muncă, iar pe de altă parte, cerințelor locului în care aleg să trăiască – dacă acesta nu se află în țara de origine. Pe de altă parte, în ultimele șase luni, mai mult ca niciodată, studenții, elevii și cadrele didactice din toate domeniile au avut nevoie să comunice online, să se adapteze rapid la noul mediu de lucru, cu avantajele, inconvenientele și regulile lui. A fost nevoie atât de comunicare legată de activitatea curentă de predare-învățare-evaluare, cât și de regândirea sau adaptarea unor activități de proiect, a modului de abordare a mobilităților și așa mai departe. În acest context, profesorii care predau limbi străine au fost cumva avantajați de faptul că mulți dintre ei erau obișnuiți deja să lucreze cu instrumente, aplicații sau platforme care permiteau accesul la toată oferta de produse educaționale virtuale (biblioteci, documentare, jocuri, teste, exerciții de scriere și pronunție etc.), fiind deja „fluenți“ în limbajul virtual.
Strategii europene de promovare a multilingvismului
Care este în prezent situația la nivelul UE și care sunt mesajele-cheie transmise de oficialii europeni?
Uniunea Europeană a susținut permanent dezvoltarea competențelor lingvistice și a oferit sprijin extins și explicit în acest sens instituțiilor și persoanelor. Programul Erasmus+, de exemplu, care promovează în primul rând mobilitatea transnațională și prin intermediul căruia sunt finanțate mii de proiecte în fiecare an, pune în primul rând beneficiarii și participanții în situații de comunicare într-o altă limbă, diferită de limba pe care o vorbesc în mod curent, în care trebuie să schimbe idei, verbal și în scris, sau să învețe să o facă. De cele mai multe ori, această limbă este engleza. Din păcate, conform evaluării programului la mijlocul perioadei sale de derulare, principalul motiv pentru care implementarea proiectelor educaționale nu are loc pe o scară mai largă este tocmai lipsa cunoașterii unei limbi străine de către cei care ar fi potențial eligibili. Sigur, mai este vorba și despre lipsa încrederii că vor putea învăța suficient de mult și de repede astfel încât să facă față cerințelor de comunicare în proiect, dar acesta deja este un alt aspect.
Cum se prezintă strategia Comisiei Europene de promovare a multilingvismului și de dezvoltare a abilităților lingvistice ale cetățenilor UE?
În comunicarea sa intitulată „Consolidarea identității europene prin educație și cultură”, Comisia Europeană descrie viziunea creării unui Spațiu european al educației, în care educația incluzivă, formarea și cercetarea de înaltă calitate să nu fie îngrădite de frontiere și unde cetățenii UE să poată studia sau lucra în alte state membre fără nicio limitare. Astfel, la nivelul întregii Uniuni s-ar obține o creștere a numărului persoanelor care vorbesc două limbi, în afara celei materne, precum și consolidarea sentimentului de identitate europeană, cetățenii urmând să fie mai conștienți de valoarea patrimoniului cultural european și diversitatea acestuia. Încă din 2018, Propunerea de Recomandare a Consiliului privind o abordare globală a predării și învățării limbilor include o serie de măsuri care urmăresc să remedieze lipsa competențelor lingvistice, considerată o importantă barieră în calea mobilității și care poate fi eliminată prin intermediul educației și formării, dar și a învățământului obligatoriu. Recomandarea menționează inclusiv elaborarea, în cooperare cu statele membre, a unor orientări care să-i ajute pe copii și pe tineri să atingă un nivel de utilizator competent în cel puțin o a doua limbă europeană și să încurajeze atingerea nivelului de utilizator independent într-o a treia limbă. În același spirit, ne așteptăm ca în viitorul Program Erasmus să se acorde o mai mare atenție dezvoltării competențelor lingvistice și de comunicare în cât mai multe limbi – europene sau nu – și creșterea importanței unor instrumente de recunoaștere, în special a Certificatului Lingvistic European (CLE), distincție care se acordă de peste 20 de ani celor mai inovatoare proiecte din domeniul predării și învățării limbilor străine.
Un an bun pentru proiectele CLE la nivel local
Câte proiecte lingvistice au fost înscrise anul acesta în competiția națională pentru obținerea Certificatului Lingvistic European?
A fost un an foarte bun, am avut 59 de candidaturi depuse din 25 de județe, majoritatea fiind depuse de școli din mediul urban, dar și de școli mai mici, din mediul rural, ceea ce considerăm că este un mare plus. A fost primul an în care am colaborat cu colegii noștri de la Centrul Național eTwinning, aproximativ 30 dintre candidaturile depuse fiind ale unor proiecte eTwinning. Una dintre prioritățile europene ale anului curent s-a adresat dezvoltării unor școli care susțin incluziunea și educația de calitate și sprijină profesorii și directorii școlilor în promovarea diversității, care este în egală măsură și o prioritate națională. Cea de-a doua prioritate europeană s-a adresat eliminării barierelor lingvistice cu scopul creării unor regiuni de frontieră mai dinamice, urmărind motivarea școlilor din zonele transfrontaliere să implementeze proiecte comune, cu scopul extinderii accesului la limbile statelor implicate. În 95% dintre proiecte a fost folosită limba engleză, pe lângă alte limbi sau ca limbă unică, interesant fiind că anul acesta, în unele proiecte au fost abordate și limbi mai neobișnuite pentru peisajul local, cum ar fi egipteana, macedoneana sau japoneza.
Ce tematici au abordat proiectele?
În cea mai mare parte a lor, proiectele au urmărit îmbunătățirea competențelor de comunicare într-o limbă străină ale cursanților, majoritatea elevi, au avut în vedere corelarea acestor competențe cu cerințele pieței europene a muncii, precum și abordarea interdisciplinară, de multe ori achiziția lingvistică producându-se pe parcursul unor activități de voluntariat sau al unor activități de învățare nonformală, prin joc sau prin intermediul unei alte materii studiate (metoda CLIL). Un proiect foarte interesant, implementat în domeniul tineretului de ENOA Linguistics din București, a abordat domeniul intercomprehensiunii. Plecând de la ideea că vorbitorii limbilor care provin din aceeași familie lingvistică – în acest caz, cea a limbilor romanice – se pot înțelege între ei, chiar dacă fiecare vorbește în propria limbă, cu condiția să fie atenți, curioși, responsabili și să aibă răbdarea de a accede la informațiile oferite de celălalt. Este o abordare pe care membrii echipei de proiect au testat-o cu succes în grupuri de lucru din care au făcut parte chiar și tineri care nu cunoșteau nicio altă limbă, în afara limbii materne, și care au fost surprinși de faptul că au putut să comunice astfel.
O sărbătoare realizată în regim hibrid
În septembrie sărbătorim Ziua Europeană a Limbilor și sunt anunțate deja peste 180 de evenimente ce vor reuni aproximativ 156.000 de participanți din 37 de țări. Ce se întâmplă în România?
În fiecare an, pe 26 septembrie sărbătorim Ziua Europeană a Limbilor, în ultimii nouă ani aceasta fiind inclusă într-un eveniment național, LinguaFEST, coordonat de Agenția Erasmus+. Ediția din acest an va fi lansată pe 26 septembrie și va dura până pe 2 octombrie, fiind marcată de mai multe evenimente online, dar și de câteva evenimente offline de mică amploare care vor avea loc în aproximativ 20 de județe. Aceste evenimente vor fi sprijinite de inspectoratele școlare și în cadrul lor vor fi prezentate și promovate experiențele pe care elevii le-au avut odată cu accesul la culturi și limbi diferite de cele de acasă sau de la școală. LinguaFEST IX este organizat în colaborare cu Reprezentanța Comisiei Europene în România și cu Centrul Național eTwinning. Pe 28 septembrie, profesorii care predau limbi străine, cei care implementează proiecte lingvistice și specialiștii în domeniu sunt invitați la o conferință online, organizată cu acest prilej de Comisia Europeană, cu participarea extraordinară a Comisarului european pentru inovație, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, care va vorbi despre importanța cultivării și păstrării patrimoniului lingvistic și cultural al Europei.
Cum vor avea acces elevii și profesorii la aceste evenimente?
Toate acțiunile și evenimentele care vor avea loc cu ocazia LinguaFEST IX vor fi prezentate și promovate pe pagina de Facebook a Programului Erasmus+ și pe site-urile instituțiilor și organizațiilor implicate. Până când vor fi din nou posibile evenimentele pe care ne-am obișnuit să le realizăm cu ocazia acordării Certificatelor Lingvistice Europene și a sărbătoririi bogăției lingvistice continentale de Ziua Europeană a Limbilor, mediul virtual rămâne singurul spațiu care permite realizarea unor conexiuni reale și învățarea continuă, în siguranță deplină.
Tags: multilingvism, Erasmus, ANPCDEFP, educatie europeana
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Tranziția verde, posibilă prin echilibrul între cercetarea academică și inginerească- Fațetele multiple ale Inteligenței Artificiale
- IMNR, pe drumul creării unui grup de excelență în domeniul aliajelor cu entropie înaltă
- ICECHIM București – 20 de ani de istorie modernă
- Un plan, un plan, regatul meu pentru un plan!
- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca - inovație și excelență în educație și cercetare cu recunoaștere europeană
Alte articole scrise de Radu Ghitulescu
- Erasmus își reia dinamica ascendentă în România
- „No Time for Downtime“, modelul unui eveniment de referință
- Trasabilitatea alimentară, de la deziderat european la realități și nevoi locale
- Evoluții și provocări pe piața IT&C locală: MCID solicită sprijin, Cyberint anunță premiere, DNSC lansează avertizări
