.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Demonizarea Huawei bruiază frecvențele și în România
A curs deja multă cerneală pe subiectul Huawei, devenit „ținta-piept” numărul 1 a SUA în războiul comercial cu China, întețit în ultimii ani de administrația Trump până peste poate. O „vendetă” de proporțiile celei la care asistăm pe toate planurile, declanșată de americani contra unei singure companii străine, nu a mai existat, practic, în ultimele decenii, cel puțin la acest nivel de încrâncenare publică. Dintr-un șir crescător de alegații și acuzații proferate de la cel mai înalt nivel la adresa Huawei, SUA au recomandat și apoi au impus chiar aliaților săi din întreaga lume un embargo global privind echipamentele respectivei companii chineze. Până și statele Uniunii Europene, inclusiv Marea Britanie, s-au trezit somate să devină „libere de Huawei”!
Să înțelegem, pentru început, contextul. Huawei este o firmă fondată acum 33 de ani în Shenzen (China), aproape de granița cu Hong Kong, de către tycoon-ul Ren Zhengfei (76 ani), un fost ofițer în Armata de Eliberare a Poporului și expert în tehnologie militară. Actualmente, este cel de-al 276-lea miliardar al Chinei, cu o avere de 1,4 miliarde dolari. S-a înscris în Partidul Comunist în 1978, iar trecutul l-a bântuit permanent. Huawei are un acționariat pretins privat: Ren Zhengfei, fondator şi CEO Huawei, deţine doar 1,14% din acest holding, restul fiind deţinut de un „comitet de uniuni sindicale”. Nu e foarte clar ce reprezintă „comitetul” și nici dacă statul chinez nu se află în off la butoane; mai important este, mai degrabă, evoluția și performanțele acestui gigant mondial.
Detenta Huawei a fost de-a dreptul spectaculoasă; firma a ajuns la vânzări în valoare de aproape 122 miliarde dolari în 2019 și la un număr impresionant, de 194.000 de angajați, oferind produse și servicii în peste 170 de state. Încă din 2011, Huawei reușise performanța rarisimă de a servi 45 dintre cei mai mari 50 de operatori de telecomunicații din întreaga lume. Azi, rețelele sale, peste 1500 la număr, ajung la o treime din populația lumii! În 2012, compania chineză a devansat Ericsson, cel mai mare furnizor global de echipamente de telecomunicații și în 2018 pe celebra companie americană Apple, devenind cel de-al doilea mare producător de smartphone-uri, după Samsung. Mai mult, în iulie 2020, Huawei a depășit Samsung și Apple pentru a deveni cel mai important brand de telefoane mobile din lume pentru prima dată, în principal datorită scăderii vânzărilor globale ale Samsung în al doilea trimestru al anului 2020, și a impactului pandemiei COVID-19!
Iureșul expansiunii Huawei a fost sesizat și domolit de americani, angrenați deja într-un conflict deschis de ordin comercial cu China. Unde să fie aplicată lovitura? La vârful companiilor chinezești, unde există performanță, unde competiția deranjează și dependența tehnologică trebuie exclusă. Astfel, în februarie 2018, la o lună după ce Huawei își anunțase intrarea pe piața din SUA printr-un parteneriat cu AT&T pentru lansarea vârfului de gamă Mate 10 Pro, șefii celor șase mari agenții de (contra)informații din SUA au venit cu o declarație comună în timpul unei întâlniri a Comisiei de Informații a Senatului, sfătuindu-i pe decidenți să nu mai folosească serviciile și dispozitivele mobile Huawei și ZTE.
Parteneriatul Huawei cu AT&T a căzut brusc, iar acuzațiile împotriva Huawei au început să curgă fluviu: încălcări intenționate ale sancțiunilor SUA împotriva Iranului, spionaj industrial, furt de secrete comerciale și de proprietate intelectuală, afaceri ilegale cu Coreea de Nord, supravegherea detenției în masă a uigurilor în lagărele de reeducare din Xinjiang, fraude financiare de proporții și câte și mai câte. Șicanele au atins faze demne de filme polițiste: Meng Wanzhou, fiica fondatorului Huawei și directorul financiar al companiei, a fost acuzată că ar fi făcut declarații false către bănci în legătură cu relațiile dintre Huawei și filiala sa din Iran, fiind arestată în Vancouver în decembrie 2018, SUA luptându-se din greu pentru extrădarea sa, pe care nu a obținut-o nici azi. Cazul a ajuns să pericliteze însăși relațiile canadiano-chineze, fiind zdruncinate de șantaj și tensiuni la nivel înalt.
Huawei a negat consecvent acuzațiile, despre care susține că nu au fost vreodată probate. Potrivit unui comunicat remis Reuters, firma chineză a denunțat acest rechizitoriu ca fiind „parte a unei încercări de a deteriora irevocabil reputația Huawei și activitatea sa din motive legate de concurență”. Cui prodest?
Eforturile SUA de a elimina din scenariul 5G compania Huawei la nivel global par să fi dat roade. La presiunile americane au răspuns deja multe state, inclusiv din Europa, nevoite să se supună cererii exprese de eliminare a Huawei din joc. Mai catolici decât Papa, noi, românii, am bifat o premieră care vădește un straniu exces de zel: România a fost prima țară din lume care, în contextul descris, a semnat un Memorandum 5G cu SUA, un act al cărui scop este, de fapt, eliminarea folosirii echipamentelor chinezilor de la Huawei. Potrivit acestui document, orice producător de echipamente necesare noului standard de comunicații 5G va trebui să obțină autorizația prealabilă din partea CSAT și a Guvernului României înainte de a fi folosite în rețelele operatorilor de telefonie mobile, ceea ce firma chineză, demonizată cu fervoare, nu poate spera.
Dacă Huawei nu va obține autorizarea, Orange, Vodafone și RCS&RDS vor avea răgaz până la 5 ani pentru a înlocui echipamentele chinezilor din propriile rețele. Logic, asta se va putea rezolva cu niște costuri suplimentare, care se vor regăsi pe termen lung în facturile clienților.
Dealtfel, conducerea Huawei a reamintit despre investițiile făcute de companie în cei aproape 18 ani de prezență în România, de miile de locuri de muncă create direct sau indirect, subliniind riscul unor pierderi financiare de 6,7 miliarde de euro pentru economia României în perioada 2020-2023, dacă grupul chinez este exclus din ecuația viitoarelor rețele 5G.
Acum, suntem într-un blocaj general: lictația pentru frecvențele 5G e amânată, pandemia ne macină la rădăcină, cotele de piață locale ale furnizorilor de echipamente stau să se debalanseze urât, stârnind atenția Consiliului Concurenței, operatorii tac mâlc, de nevoie, iar decidenții noștri încearcă, pe seama unor obligații asumate majore, să înghită gălușca fără prea multe grimase.
Tags: Huawei, contraeditorial
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
O agendă digitală a României 2030 ruptă pe la colțuri- „Războiul covrigului” amenință pasagerii marilor orașe
- Marșul AI, ritm istoric în 2024
- Tendințele din industria IT în 2024 – mai mult sau mai puțin surprinzătoare
- România, la vânare de vânt
- Inteligența artificială generativă crește tensiunea viitorului
Alte articole scrise de Cristian Pavel
