Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Europa vrea pole position în cursa High Performance Computing

21 Octombrie 2020



Comisia Europeană a înţeles încă din 2015 (lansarea Horizon 2020, programul cadru european pentru cercetare şi inovare) că trebuie să devină mai competitivă în domeniul de supercomputing, unde excelează companii din America de Nord şi Asia. Totuşi demersul a fost unul mai mult declarativ, chiar dacă în 2018, prin înfiinţarea EuroHPC Joint Undertaking, obiectivele prindeau un contur mai clar. Comisia Europeană a apăsat însă puternic pe acceleraţie prin anunţul din luna septembrie a.c. şi stabilirea unui buget de 8 miliarde de Euro pentru dezvoltarea domeniului HPC în următorii ani. De la simularea efectelor medicamentelor asupra unor viruși şi bacterii şi monitorizarea efectelor încălzirii globale, până la crearea de noi produse şi materiale, Europa vrea să pună supercomputerele în centrul activităţilor economice, ştiinţifice şi sociale.

Deşi acoperă toate cele 32 de state, alocarea bugetară este generoasă şi va deschide multiple oportunităţi pentru următorii ani. Suma provine din bugetul Uniunii (3 miliarde), contribuţia ţărilor partenere (3-5 miliarde) şi fonduri private (1 miliard) şi va fi alocată în intervalul 2021-2027. Cifrele sunt mari pentru Europa, însă la nivel global bugetele disponibile şi invesţiile asociate sunt la o altă scară. Spre exemplu, achiziţia ARM de Nvidia a avut o valoare de 40 miliarde USD.

Europa nu excelează la capitolul supercomputing. Datele din 2017 arată că doar 77 dintre supercomputerele aflate în top 500 global sunt din Europa. Iar după Brexit numărul a scăzut la 62. Situaţia se va schimba în 2021, când conform datelor oficiale ar urma să fie lansate încă trei sisteme pre-exascale (1017 calcule pe secundă), care ar intra în top 5 global, şi încă cinci sisteme petascale (1015 calcule pe secundă), care vor intra în top 50 global. Aceste supercomputere vor creşte de opt ori puterea de procesare disponibilă în Europa. Pe de altă parte, cele mai multe centre HPC europene sunt deţinute şi operate de organizaţii publice, în general din mediul educaţional şi de cercetare, iar finanţarea, atât ca investiţii cât şi operaţional, este de asemenea asigurată din fonduri şi granturi publice. Aceasta face ca puterea de procesare disponibilă la nivelul EU să fie alocată circa 90% din timp în proiecte de cercetare academică şi doar 10% în proiecte comerciale. Mai mult, reţeaua europeană HPC este fragmentată şi lipsită de coordonare, ceea ce face şi mai dificilă alocarea de resurse după un model scalabil. Din aceste motive, numeroase entităţi private contractează servicii HPC din surse non-europene pentru simulări şi procesări complexe de date.

Noul program al EuroHPC Joint Undertaking şi finanţarea de 8 miliarde vizează schimbarea acestei situaţii. Planurile pentru următorii şapte-opt ani includ:
• dezvoltarea, extinderea şi întreţinerea unei reţele HPC ultraconectată şi performantă, care să ofere acces la aplicaţii industriale şi ştiinţifice, inclusiv supercomputere exascale (capacitate de procesare de 1018 calcule pe secundă);
• dezvoltarea în cadrul acestei reţele a unor facilităţi de quantum computing;
• unificarea resurselor de HPC şi quantum computing pentru a le face mai uşor disponibile utilizatorilor, după un model flexibil şi scalabil;
• democratizarea accesului la resurse HPC şi extinderea accesului către o categorie mult mai largă de companii pentru a susţine procesul de inovare;
• livrarea de servicii de cloud HPC;
• dezvoltarea de tehnologii şi aplicaţii pentru ecosistemul HPC, care să exploateze resursele europene din domeniile Inteligenţă Artificială, big data şi cloud;
• dezvoltarea de competenţe şi certificări asociate HPC.

Pentru a omogeniza industria HPC, Comisia Europeană susţine crearea a 33 de Centre Naţionale de Competenţă în HPC, prin care vor fi identificate oportunităţile locale şi va fi facilitat accesul organizaţiilor din sectoarele industriale la expertiza şi resursele de HPC disponibile.

Nevoia de putere de calcul este la fel de mare şi în România, iar situaţia europeană se reflectă şi la nivel local. Clusterele HPC disponibile sunt încă puţine, deţinute în principal de Universităţi şi Institute de Cercetare şi greu partajabile cu alţi actori din economie. Cu siguranţă noul cadrul european va deschide şi dezvolta domeniul, încât tot mai multe organizaţii să poată exploata reţeaua HPC europeană în demersul de a obţine o valoare cât mai mare din date sau de a putea derula simulări şi predicţii cât mai exacte



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite