Revista >> Octombrie 2020 [Nr. 228] >> Cercetare & Invatamant superior

UEFISCDI și stewardship-ul pentru știința deschisă prin Open Science Knowledge Hub Romania

Toma Roman Jr.

21 Octombrie 2020

Sunt mai bine de şase ani de când Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) a intrat în liga marilor promotori internaționali ai fenomenului Open Science (OS). Din 2014, UEFISCDI contribuie la acțiunile Comisiei Europene prin care se fac paşi importanţi în direcția consolidării conceptului, practicilor și politicilor din sfera OS. Totodată, instituția e parte în inițiativele și comunitățile majore dedicate dezvoltării și implementării strategiei europene de Open Science și a European Open Science Cloud (EOSC). Pentru a aduce acasă experienţa internaţională, UEFISCDI a creat Open Science Knowledge Hub Romania (OSKH), unde o echipă de specialişti oferă recomandări menite să conecteze contextul național la demersurile și direcția europeană. În prezent, OSKH contribuie semnificativ la dezvoltarea cadrului strategic național pentru Open Science, corelând și conectând expertiza și acțiunile internaționale cu contextul național, consolidând dialogul necesar promovării științei deschise și definirii de acțiuni strategice pentru a sprijini tranziția României către Open Science.

Provocări globale pentru OS
În acest an, importanţa deschiderii științei a fost evidenţiată la un nivel fără precedent. Pandemia COVID-19 a adus în lumina reflectoarelor nevoia schimbului rapid de informații, manifestat în această perioadă în diverse forme, toate ducând la un flux accelerat de producere și acces la cunoaștere științifică menită să răspundă provocărilor generate de criza medicală.
La 1 iulie 2020, în baza de date Scopus erau disponibile 21.400 documente cu relevanță pentru COVID-19, dintre care 41% articole scrise de 66.504 autori diferiți, publicate în 2.548 reviste. Comparativ, în criza din 2003 generată de SARS, doar 22% dintre studiile epidemiologice au fost transmise spre publicare revistelor, dintre care 8% au fost acceptate și doar 7% publicate până la sfârșitul crizei (conform analizelor din „Preliminary analysis of COVID-19 academic information patterns: a call for open science in the times of closed borders”, Homolak J. et al, Scientometrics, 2020). Adițional faptului că producția științifică este mult mai mare decât în timpul epidemiilor anterioare, este de remarcat tendința crescută de a împărtăși rezultate științifice rapid și deschis. Numărul lucrărilor disponibile în forma înainte de publicare (preprint) a crescut constant de la începutul pandemiei (în depozite precum medRxiv, bioRxiv) și doar o mică parte dintre acestea au fost, în final, publicate în reviste. De altfel, metodele, instrumentele, ghidurile dezvoltate la nivel global în sprijinul științei deschise au fost adevărații catalizatori ai schimbului eficient de date în contextul COVID-19. Este de remarcat, printre altele, efortul depus pentru dezvoltarea COVID-19 Data Portal și munca intensă a experți pe diverse domenii din intreaga lume care s-au reunit și au contribuit voluntar în grupul de lucru RDA COVID-19 WG, producând unul dintre cele mai comprehensive ghiduri privind împărtășirea datelor și deschiderea rezultatelor de cercetare (RDA COVID-19 Guidelines and Recommendations).
Reacția globală actuală a comunităților de cercetare-inovare, dar și a societății, prin participare la exerciții colaborative de cercetare cu scopul de a găsi soluţii la problemele actuale, aduce în prim plan esența conceptului „open science”: nevoia de a crește impactul științei în societate printr-o schimare sistemică și crearea de modalități deschise și colaborative de cercetare, schimb de cunoștințe de cât mai devreme în procesul de cercetare și comunicare liberă a rezultatelor.
În viziunea europeană, știința deschisă presupune o reconfigurare profundă pentru instituțiile de cercetare și practicile științifice actuale pentru care sunt necesare, în primul rând, dezvoltarea și adoptarea de noi politici, noi modalități de finanțare, de evaluare și recompensare a cercetătorilor, astfel încât să crească atât calitatea, cât și relevanța cercetării pentru societate, inclusiv prin implicarea cetățenilor în procesul de cercetare.
Această viziune europeană a început să prindă un real contur odată cu introducerea obligativității asigurării accesului liber la publicații rezultate din proiecte finanțate prin Programul cadru Horizon 2020. La baza mandatului a stat concepția conform căreia accesul la rezultatele cercetării conduce la o cercetare mai bună și mai eficientă, precum și la inovații atât în sectorul public, cât și în cel privat. Comisia Europeană își propune ca, până în 2030, știința deschisă să devină un adevărat sistem de cunoaștere bazat pe cercetare comună. Prin noul program Horizon Europe (2021–2027) obligativitatea accesului liber se va extinde și la datele de cercetare, iar rezultatele se vor regăsi în European Open Science Cloud, unde atât cercetătorii, cât și publicul larg, vor avea acces neîngrădit la ele.

Cloud-ul european pentru știința deschisă (EOSC)
Demarat ca un concept al dezvoltării viitoare a infrastructurii științifice europene, Cloud-ul European pentru Știința Deschisă (European Open Science Cloud – EOSC) are scopul de a facilita partajarea eficientă a datelor de cercetare și de a asigura tranziția către știința deschisă, per ansamblu.
În următorii 10 ani, proiectul de parteneriat EOSC își propune să implementeze și să consolideze un mediu deschis, virtual, de încredere, federat în Europa, pentru a stoca, partaja și reutiliza datele de cercetare peste granițe și a oferi acces la o gamă bogată de servicii conexe.
Pentru a asigura dezvoltarea cloud-ului european după 2020, guvernanța actuală a EOSC a elaborat planul unui parteneriat european în cadrul programului Horizon Europe, recent publicat în varianta draft, în centrul căruia se constituie Asociația EOSC. Părțile interesate sunt invitate a se alătura noii asociații aflată în proces de constituire, iar, până în prezent, și-au exprimat intenția de aderare peste 80 de organizații europene; din partea României și-au exprimat interesul de participare în Asociația EOSC: UEFISCDI, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) și BEIA Consult International. Asociația va adresa o serie de probleme practice, de la gestionarea finanțelor, până la angajarea personalului dedicat.
Succesul cloud-ului european va depinde de angajamentul marilor infrastructuri de cercetare, precum cele din ESFRI (European Strategy Forum on Research Infrastructures), CERN (The European Organization for Nuclear Research), ELIXIR (the European life-sciences Infrastructure for biological Information), EMBL (the European Molecular Biology Laboratory), ESO (European Southern Observatory), ș.a., precum și a e-infrastructurilor (e.g. GÉANT). Unele dintre acestea deja oferă acces liber la date și instrumente, iar mulți actori decizionali consideră utilizarea publică a datelor generate de infrastructurile de cercetare drept un indicator cheie al performanței.
România a început, în contextul pandemiei, colaborarea cu COVID-19 Data Portal, portal gândit ca parte a EOSC pentru schimbul de date de cercetare relevante pentru SARS-COV-2 și COVID-19, în ciuda faptului că nu este parte din structurile care guvernează și alimentează per ansamblu portalul (ELIXIR și EMBL).
Acest exercițiu poate fi o bună ocazie de analizare a beneficiilor și, totodată, a provocărilor și de regândire a aderării României la aceste comunități importante din domeniile științelor vieții.

România și provocările Open Science
Deși în România se fac eforturi pentru încurajarea științei deschise, progresele sunt lente. Există demersuri de sprijinire a publicării în regim Open Acces precum: eligibilitatea costurilor publicării cu acces liber în proiectele de cercetare finanțate cu fonduri publice; acces liber la tezele de doctorat; dezvoltarea de instrumente și de mijloace tehnologice favorabile. Dar lipsa unui cadru legal care să fie asociat explicit și să sprijine implementarea principiilor OS este impedimentul major în tranziția către știința deschisă în țara noastră.
În prezent, în România, accesul deschis la rezultatele cercetării (Open Access) și știința deschisă (Open Science) a beneficiat de sprijin redus prin intermediul Strategiei Naționale pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare (SNCDI 2014-2020), care promovează asigurarea accesului la cercetarea științifică din fluxurile principale pentru toate organizațiile de cercetare și publicărea rezulatelor cercetărilor românești finanțate din fonduri publice, potrivit standardelor „gold open access”.
O altă inițiativă de susținere la nivel național cu privire la știința deschisă este Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă, în cadrul căruia, în noiembrie 2018, a fost dezvoltat Planul Național de Acțiune (2018-2020) ce promovează accesul liber la rezultatele cercetării și adoptarea unei strategii naționale de OS.
Cercetarea științifică este susținută în principal prin fonduri publice, fapt ce impune responsabilitatea de a face accesibile rezultatele către cei care o finanțează, societatea în ansamblu. Dar, accesul liber trebuie încurajat indiferent de natura finanțării cercetării, pentru obținerea unor rezultate de calitate superioară, prin eliminarea duplicării și facilitarea replicării cercetării.
O analiză realizată pe baza informațiilor din bazele de date Web of Science și Scopus arată o medie de publicare în regim OA a autorilor români peste media internațională.

În lipsa unei politici clare, dedicate asigurării accesului liber la rezultatele cercetării, e important de menționat că, deși, deseori, în revistele de renume publicarea OA presupune costuri ridicate, la nivel național aceste costuri sunt eligibile în proiectele de cercetare finanțate cu fonduri publice.
O acțiune de susținere a publicării cu acess liber la nivel național se realizează și prin Programul Premierea rezultatelor cercetării, în cadrul caruia, în 2019, dintre articolele de top premiate, aproximativ 40% au fost publicate în regim OA.
Costurile de procesare a articolelor cu acces liber (Article Processing Charges-APCs) sunt ridicate la nivel global; cele mai importante case editoriale, după mărimea sumelor primite ca APCs, sunt Elsevier (40,6 mil. euro), Springer Nature (32 mil. euro) și Wiley-Blackwell (18,9 mil. euro). Actualmente, la nivel internațional, se remarcă tendința de negociere a acestor costuri împreună cu taxele de abonament în așa-numitele „aranjamente de transformare”: contracte negociate între instituții (consorții naționale sau regionale, biblioteci) și casele de edituri pentru a transforma modelul de afaceri ce caracterizează publicarea științifică axat pe abonamente către unul prin care editurile percep un preț corect pentru serviciile de publicare cu acces liber.
România, la rândul ei, trebuie să țină cont de toate aceste evoluții și provocări și să definească acțiuni strategice și de suport pentru a îmbrățișa schimbările care vor urma în sistemul producerii și diseminării științei.
În prezent, provocările acestea sunt adresate - din perspectivă strategică - în activitățile dedicate dezvoltării recomandărilor strategice care să sprijine tranziția către știința deschisă în cadrul proiectului „Creșterea capacității sistemului CDI de a răspunde provocărilor globale. Consolidarea capacității anticipatorii de elaborare a politicilor publice bazate pe dovezi” - SIPOCA 592 (Cod MySMIS 127557), derulat în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării.

UEFISCDI şi sprijinirea ştiinţei deschise
Demersul dezvoltării unui cadru strategic pentru știință deschisă beneficiază de suportul unei echipe dedicate sprijinirii OS în România – Open Science Knowledge Hub Romania (OSKH) din cadrul UEFISCDI – care asigură conectarea cu inițiativele importante și expertiza europene, facilitând, astfel, un dialog pentru definirea acțiunilor necesare implementării tranziției la nivel național și, totodată, accesul și participarea comunității românești la rețele europene ce direcționează acțiunile de susținere a OS.
„Prin intermediul hub-ului OSKH, UEFISCDI își asumă stewardship-ul pentru România în ceea ce privește OS și dorește să ofere sprijin comunităților de cercetare și inovare din perspectiva deschiderii rezultatelor de cercetare, să contribuie la stabilirea agendei naționale cu privire la open science, asigurând conectarea contextului național cu demersurile și direcția europeană pentru dezvoltarea științei”, afirmă Alina Irimia, coordonatorul OSKH Romania.
UEFISCDI a început încă din 2014 să se implice în activități de promovare și susținere a științei deschise, prin participarea la acțiuni ale Comisiei Europene și prin dezvoltarea instrumentelor ce sprijină colaborarea și dialogul între actorii implicați în cercetare și inovare: BrainMap și ERRIS. Iar principalele activități suport pentru OS sunt corelate cu acțiuni ale principalelor inițiative internaționale și ale comunităților dedicate dezvoltării științei deschise în Europa (OpenAIRE, Research Data Aliance – RDA, EOSC – prin NI4OS-Europe, Science Europe).

Dezvoltarea cadrului strategic național
În cadrul proiectului SIPOCA 592, derulat în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, UEFISCDI pregătește cadrul strategic național pentru Open Science (OS), alături de OSKH, beneficiind de suportul proiectelor europene din care instituția face parte: OpenAIRE (https://uefiscdi.gov.ro/openaire-advance), NI4OS(https://uefiscdi.gov.ro/national-initiatives-for-open-science-ni4os), RDA Europe 4.0 (https://uefiscdi.gov.ro/research-data-alliance-rda), pentru a demara acțiuni precum:
• Recomandări de aplicare a principiilor „open science” la nivel național;
• Analiza politicilor de „open access” și schimb internațional de bune practici;
• Conectarea cu expertiza internațională (OpenAIRE, EOSC, RDA Alliance, ș.a.);
• Actualizare constantă cu ultimele acțiuni europene și globale pentru OS;
• Înțelegerea aplicării standardelor internaționale pentru OA;
• Înțelegerea implicațiilor tehnice pentru implementarea principiilor FAIR pentru date deschise („open data”) și dezvoltarea EOSC;
• Sesiuni de tip webinars pentru înțelegerea principiilor FAIR și a celor ce au legătură cu planurile de management de date (Data Management Plans – DMPs);
• Activități suport pentru organizațiile de cercetare ce dezvoltă e-infrastructuri de date și doresc interoperabilitatea cu EOSC.

Echipa OSKH și experții din cadrul SIPOCA592 contribuie la definirea obiectivelor și instrumentelor necesare tranziției către OS la nivelul cadrului strategic de cercetare, dezvoltare, inovare și specializare inteligentă (2021-2027).
Recomandările strategice privind cadrul dezvoltării științei deschise în România promovează, printre altele, o abordare complet nouă la nivel național pentru orizontul de timp 2021-2027 cu privire la a) asigurarea accesului liber la toate publicațiile științifice rezultate din proiecte finanțate cu fonduri publice, b) introducerea planurilor de management de date pentru arhivarea, partajarea, reutilizarea și păstrarea pe termen lung a datelor de cercetare și promovarea principiului „cât mai deschis cu putință, dar atât de închis cât este necesar” pentru datele științifice.
Propunerile strategice aflate în lucru vizează și alte provocări ale sistemului științei aflat în tranziție, printre care: dezvoltarea capacității operaționale, a infrastructurii necesare de implementare a științei deschise, sprijinirea inițiativelor naționale de aderare la Cloud-ul European pentru Știință Deschisă, adaptarea procesului de evaluare a cercetării și carierei (metrici de nouă generație), dezvoltarea de aptitudini și competențe pentru a susține tranziția către știința deschisă (open science literacy), nevoia de a răspunde provocărilor societale prin implicarea directă a societății în cercetare de tip citizen science (știința cu cetățenii), corelarea strategiilor și politicilor la nivel național și european prin susținerea unui dialog deschis între decidenți, rețele de cunoaștere și comunități de actori cheie.
Construcția acestui dialog a devenit obiectivul principal al OSKH, prin care s-au creat legături esențiale cu inițiativele majore pe plan european, legături descrise succint mai jos.

OSKH – OpenAIRE NOAD Romania: Birou național al rețelei OpenAIRE
UEFISCDI face parte din cea mai mare reţea europeană privind accesul deschis (open acces-OA), în calitate de partener în proiectul „OpenAIRE-Advance”, alături de alţi 48 de parteneri europeni.
În calitate de NOAD (National Open Access Desk), UEFISCDI facilitează, la nivel naţional, accesul la informaţii despre open science, oferă sesiuni de training, sprijin pentru dezvoltarea depozitelor cu acces liber și pentru alte acțiuni naționale dedicate științei deschise; de asemenea, participă la dialogul european pentru stabilirea obiectivelor strategice pentru știința deschisă.
OpenAIRE-Advance continuă misiunea începută în 2009 prin proiectele OpenAIRE finanțate de Comisia Europeană pentru a promova OS şi de a sprijini politicile de open access/open data în Europa; inițiativa Open-AIRE asigură o e-infrastructură de încredere în cadrul EOSC și facilitează implementarea OS în Europa, oferind suport pentru definirea politicilor naţionale şi dezvoltarea infrastructurilor cu acces liber (OA).
În prezent, inițiativa OpenAIRE este în proces de transformare spre o formă de organizare juridică non-profit (OpenAIRE legal entity), pentru a asigura continuitatea activităților și sustenabilitatea serviciilor create până în prezent care stau la baza dezvoltării EOSC. Instituția UEFISCDI a fost, de asemenea, invitată să facă parte din noua organizație și a demarat procedura necesară pentru aderare, continuitatea acțiunilor în această comunitate extinsă aducând o reală plus valoare acțiunilor demarate la nivel național.

OSKH – RDA Node Romania: Birou național al Research Data Alliance (RDA)
La sfârșitul anului 2019, UEFISCDI a devenit reprezentant național în rețeaua pan-europeană RDA, parte a Research Data Alliance Global, cu rol de „RDA Node Romania” (https://www.rd-alliance.org/groups/rda-romania) prin intermediul proiectului „RDA Europe 4.0”. În această calitate, OSKH încearcă să ofere acces ghidat la informații privind practici, metode, tehnologii actuale dezbătute și dezvoltate în comunități de experți internaționale pentru a facilita schimbul de date de cercetare.
Organizația RDA Global a fost lansată în 2013 de către Comisia Europeană, Fundația Națională de Știință a Guvernului Statelor Unite și Institutul Național de Standarde și Tehnologie și Departamentul de Inovare al guvernului australian, cu scopul de a construi o infrastructură socială și tehnică pentru a facilita accesul liber și reutilizarea datelor de cercetare.
Viziunea împărtășită de RDA este cea potrivit căreia cercetătorii și inovatorii colaborează și schimbă în mod liber date prin intermediul noilor tehnologii, pentru a aborda provocările majore ale societății. În spiritul acestei viziuni, RDA urmărește să construiască și să faciliteze legături sociale și tehnice capabile să permită accesul și reutilizarea liberă a datelor.
Activitățile pe care UEFISCDI le desfășoară în acest rol au ca obiective: facilitarea accesului la informații și definirea de recomandări privind managementul datelor de cercetare la nivel național; crearea de sinergii cu organizațiile naționale, europene și globale în acțiuni concrete pentru a facilita adoptarea recomandărilor și principiilor comune pentru OS; funcționarea ca punct central de contact între actorii naționali/ regionali de date și RDA; contribuții la dezvoltarea EOSC și definirea strategiei europene de OS.
Așa cum am specificat, acțiunile întreprinse în calitate de RDA Node Romania sunt gândite în stransă corelare cu cele de sprijinire a EOSC desfășurate în alte proiecte ale hub-ului, iar cel prezentat în următoarele rânduri este unul din cele patru proiecte regionale finanțate de Comisia Europeană pentru sprijini dezvoltarea cloud-ului european în toate colțurile Europei.

OSKH și proiectul NI4OS de sprijinire a dezvoltării EOSC
Proiectul „National Initiatives for Open Science in Europe - NI4OS Europe” are ca scop definirea portofoliului de servicii europene de tip cloud pentru știința deschisă și a asigura incluziune la nivel european pentru a permite deschiderea științei la nivel global.
UEFISCDI contribuie în proiect pentru îndeplinirea a trei obiective strategice majore:
• Sprijinirea dezvoltării și includerii inițiativelor naționale Open Science Cloud (OSC) din 15 state membre și țări asociate (Europa de S-E) în schema generală a EOSC;
• Asigurarea cunoașterii și implementării principiilor EOSC și FAIR (https://www.go-fair.org/) în cadrul comunității științifice;
• Asigurarea suportului în domeniul tehnic și al politicilor specifice pentru integrarea serviciilor și infrastructurilor existente și viitoare în EOSC, inclusiv a serviciilor generice și tematice.
Tot în spiritul sprijinirii acțiunilor concertate de tranziție către știința deschisă, în care, în prezent, dezvoltarea EOSC ocupă locul central, UEFISCDI a demarat demersurile necesare pentru a face parte din Asociația EOSC.
Prezența UEFISCDI în noua formă de organizare a EOSC va asigura o continuare coerentă a activităților deja demarate prin inițiativele mai sus menționate și va întări rolul de facilitator la nivel național pentru tranziția către știința deschisă.