Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Este nemunca viitorul muncii?

25 Noiembrie 2020



Mass-media titrează eronat că munca de la distanţă sau telemunca reprezintă viitorul. Este doar realitatea curentă augementată de pandemia care a trimis angajaţii să lucreze de acasă, adăugând câteva procente la productivitatea corporaţiilor. Pe termen lung, viitorul muncii înseamnă mai mult decât remote work, workfromhome, săptămână de patru zile… ci mai degrabă un timp în care oamenii vor face doar ceea ce îşi doresc sau chiar nu vor mai munci deloc.

Susţinuţi de broadband şi cloud, pilonii centrali ai tehnologiilor colaborative, milioane de „gulere albe” au migrat dinspre clădirile impersonale de oţel şi sticlă către căldura locuinţei. Social media s-a umplut de imagini cu corporatişti prinşi în discuţii de business în cele mai inedite ipostaze. Eliberarea de birou a devenit noul slogan, iar rapoartele ad-hoc debordează de indicatori care atestă creşteri de productivitate şi eficiență. Un om liber este un om productiv, pare să fie mantra anului 2020. Tehnologia alimentează însă un curent mult mai disruptiv pe termen lung, care include roboţii, automatizarea, augmentarea umană etc.

Un raport recent al McKinsey Global Institute afirmă că în mod curent sub 5% dintre ocupaţiile umane actuale ar putea fi automatizate complet. Pentru restul, doar 30% din volumul de activitate ar putea fi automatizat, inclusiv numeroase sarcini din aria „knowledge working”, care în mod obişnuit erau considerate sigure. Futurologi precum Michio Kaku, spre exemplu, consideră că munca de birou va fi cea mai afectată şi că spre mijlocul secolului sunt şanse mai mari ca pe un şantier să fie mai mulţi angajaţi umani decât într-o bancă. Tehnologia aduce şi un plus semnificativ de productivitate, ceea ce cu siguranţă va duce la o sporire a avuţiei companiilor şi statelor, în egală măsură. Spre exemplu, în Anglia industrializarea (1781-1851) a dus la o dublare a bunăstării populației (salarii, nivel de sănătate, ore de muncă etc)

Pe termen scurt munca se va schimba, iar ocupațiile vor deveni mult mai fluide şi descentralizate. Economia „gig” se va generaliza, oamenii vor avea roluri şi pregătire multiplă şi vor lucra în proiecte punctuale fără să fie înrolaţi într-o organizaţie. Aceasta le va permite să facă doar activităţile pe care le doresc, iar aspectul salarial va fi cel mai puţin motivant element. Mulţi vor munci de plăcere, mai ales după ce îşi vor augmenta anumite capacități fizice sau intelectuale cu ajutorul tehnologiei. Încă de astăzi, 35% dintre români ar fi interesaţi să îşi dezvolte capacitatea creierului prin implantarea unui cip, iar 63% dintre europeni ar lua în considerare îmbunătăţirea corpurilor cu ajutorul tehnologiei, relevă un studiu realizat în luna iulie de Opinium Research.

Pe termen lung munca, aşa cum o înţelegem astăzi, ar putea să dispară în anumite state bogate şi să se reducă substanţial în rest. Dincolo de armatele de roboţi care vor asigura producţia de bunuri şi servicii, oamenii de ştiinţă consideră că spre finalul secolului omenirea ar putea avea funcţională o tehnologie mult mai disruptivă: „replicatorul molecular”. Un dispozitiv bazat pe nanotehnologii, care va putea crea aproape orice produs de mici dimensiuni prin combinarea unor materii prime brute. Va funcţiona similar unei imprimante 3D care prin prelucrarea filamentului poate crea un spectru extrem de produse, însă cu un nivel mult mai ridicat de complexitate. Literatură SF actualmente, replicatorul molecular ar putea genera într-un orizont de un secol o nouă revoluţie socială la nivel planetar.

Ideea de bază însă rămâne: în statele bogate munca ar putea deveni opţională mai rapid decât am putea crede. În 2016, Elveţia a organizat un referendum despre introducerea unei ajutor de stat de 2.500 franci pentru fiecare adult, valoare considerată necesară pentru derularea unei vieţi simple, fără muncă. Propunerea a fost respinsă de 76% dintre votanţi, însă cel mai probabil pentru că a fost puţin înaintea vremurilor. Norvegia ar putea fi următorul exemplu.

Generalizarea roboţilor, dispariţia muncii, venituri garantate de stat… toate aceste abordări par distopice pentru gândirea actuală, însă tehnologia face ca dezvoltarea omenirii să urmeze o progresie geometrică. Nu uitaţi că, în urmă cu doar 100 de ani, cele mai tari inovaţii din piaţă erau semaforul electric, aspiratorul şi televiziunea.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite