Revista >> Noiembrie 2020 [Nr. 229] >> Cercetare & Invatamant superior

Platforma online dezvoltată de INOE 2000 pentru valorizarea rezultatelor cercetării științifice asupra bunurilor culturale

Laurentiu - Marian Angheluta, INOE 2000

25 Noiembrie 2020

Conservarea și accesul la conținutul științific sunt de ani buni câteva dintre prioritățile Comisiei Europene. Încă din 2012 C.E. a emis o recomandare prin care încuraja Statele Membre să facă disponibile rezultatele cercetărilor cu finanțare publică către domeniul public pentru susținerea unei economii bazate pe știință și cunoaștere. Este un fapt recunoscut că facilitarea accesului la rezultate științifice către cât mai multe grupuri sociale contribuie la o știință și o inovare mai bune și mai eficiente, atât în sectoarele publice, cât și în cele private. În acest sens, este importantă cunoașterea conceptelor de Open Access și Open Science, întrucât sunt elemente susținute de C.E. atât la nivel european (prin programele de finanțare), cât și la nivelul Statelor Membre sau Internațional.

Termenul de Open Access poate fi înțeles ca un proces sau o practică, mai degrabă, de a oferi acces on-line către informații științifice care sunt gratuite pentru utilizatori, informații care pot fi puse în valoare din nou. În contextul cercetării și dezvoltării acest concept se referă la două mari categorii: publicații științifice peer-reviewed (articole științifice publicate în reviste academice) și date de cercetare științifică, date care sunt în spatele unor articole publicate (sau care sunt validate dar nepublicate, sau pur și simplu rezultate brute). Conceptul de Open Science a fost definit de Comisia Europeană drept un proces bazat pe cooperare și pe distribuirea cunoașterii. Acesta cuprinde și conceptul de Open Access pentru revistele științifice și pentru rezultatele obținute în urma cercetării, și este înlesnită prin tehnologiile digitale și noi instrumente colaborative.

Conceptul de Open Science implică o schimbare fundamentală a mentalității, de la una care prioritizează interesul individual la una care prioritizează interesul colectiv. Un interes colectiv care să aibă un obiectiv comun în promovarea științei, inovării și cunoașterii prin practici de deschidere (openness), partajare (sharing), colaborare și co-creare. În 2016, Call to Action-ul de la Amsterdam a subliniat destul de clar schimbările pe care Statele Membre precum și alți jucători din sistemul de cercetare vor trebui sa le facă pentru a facilita beneficiile Open Science, beneficii care astăzi se fac simțite. Acest Call to Action s-a axat pe patru obiective principale:
a. Open Access complet pentru toate publicațiile științifice;
b. O abordare fundamental nouă a reutilizării optime a rezultatelor științifice;
c. Noi sisteme de valorificare, premiere și evaluare;
d. Sincronizarea politicilor și schimbul de bune practici.

Plecând de la aceste premise și beneficiind de experiența bogată din ultimii 24 ani ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000 în dezvoltarea de instrumente informatice inteligente pentru acces atât la infrastructura de cercetare cât și la rezultatele științifice obținute, în cadrul proiectului IMPLEMENT - Implementarea și exploatarea rezultatelor cercetării științifice în practica restaurării și conservării bunurilor culturale a fost gândită, proiectată și dezvoltată o platformă digitală, online, de tip Open Access, cu input multi-instituțional, pentru stocarea, administrarea și partajarea rezultatelor și documentărilor științifice care țin de caracterizarea în timp a stării de conservare a bunurilor culturale (mobile sau imobile).
Principalul obiectiv al acestui tip de abordare se regăsește în necesitatea existenței unui depozit, ușor și rapid accesibil, care să stocheze organizat informații legate de structura, tipul și compoziția materialelor constituente elementelor de patrimoniu, dar și, în special, informații legate de istoricul respectivului element. Aici ne referim la istoricul documentațiilor, intervențiilor sau a oricăror procese care au contribuit la valoarea și starea de conservare actuală a bunului de patrimoniu înregistrat.

Forma de organizare aleasă a informațiilor științifice este o fișă personalizată, pentru orice tip de bun cultural. Noi am denumit această fișă drept Fișă Universală de Conservare-Restaurare. Această fișă a fost gândită astfel încât să conțină:
• informații ce țin de meta-datele unui obiect de patrimoniu (de la date de identificare în timp, localizare, denumiri etc.);
• informații despre compoziția materialelor și a tehnicii de execuție;
• propuneri de conservare venite din partea specialiștilor;
• istoric al investigațiilor științifice asupra elementului de patrimoniu respectiv;
• toate documentațiile imagistice, geofizice, digitizări 2D sau 3D etc.

Figura 1. Fișa analitică universală - model simplificat
Bineînțeles, nu s-a dorit reinventarea roții. Există deja modele de fișe dedicate obiectelor de patrimoniu, dar nici una nu acoperă exhaustiv toate cerințele menționate. Astfel, documentarea Fișei Universale care a fost proiectată și elaborată în cadrul acestui proiect a inclus documente precum Fișa analitică de evidență a monumentelor (Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2682/2003), Conservarea Picturilor Murale de Paolo și Laura Mora, Paul Philippot (Editura Meridiane 1986), Metodologia Conservării Picturilor Murale de Guido Botticelli și fișe standard ale obiectelor din patrimoniul muzeal.

Materializarea acestui tip de depozit de informații este, evident, în format digital în forma unei platforme online deschise (Open Access platform). UNESCO menționează în Open Access Infrastructure trei tipuri de depozite (repositories) deschise: instituționale, axate pe o disciplină sau axate pe seturi de date. Platforma despre care discutăm îmbină toate aceste trei clase.

La baza conceptului de depozit deschis (open repositories) stă ideea că datele și informațiile furnizate către platformă să poată proveni de la cercetătorii oricărei instituții publice sau private, respectând bineînțeles drepturile de publicare pentru fiecare dintre aceste date. Datele furnizate pot fi atât recente, cât și cercetări mai vechi, deja publicate în alte publicații. Domeniile științifice, în special în cazul documentării elementelor de patrimoniu, sunt foarte variate. Astfel, datele furnizate pot veni din rezultatul unor cercetări umaniste, istorice, arheologice, sociologice, statistice, din științe exacte (fizico-chimice, geofizice, biologice, geologie, geografie, geodezie etc.) sau altele.

Tipurile de date trebuie să fie de tip deschis (open). Adică formate digitale de fișiere general acceptate de majoritatea programelor de redare a datelor. Seturile de date, în special, trebuie însoțite de para-date, sau documentații aferente care să înlesnească repunerea în valoare a acestora. Acest tip de documentație suplimentară poate fi orice fișier digital, precum rapoarte tehnice sau metodologice sau ghid pentru utilizare, care explică producerea rezultatului cercetării, proveniența, procesarea și interpretarea acestuia.