Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

De la GIS la geomatică

25 Noiembrie 2020



Dacă în anii 1990-2010, acronimul GIS (sisteme geografice informatice, domeniu apropiat CAD-ului) s-a bucurat de o utilizare intensă şi totodată prielnică, ulterior, sub tendinţa de evitare a unor limitări semantice, termenul de geo-informatică a încercat să preia ştafeta (fiind promovat inclusiv de subsemnatul). Însă astăzi pe piaţa software-urilor şi serviciilor digitale a apărut un alt termen, geomatica, tot de sorgine nord-americană, şi pare să aibă şanse în ideea aceasta de generalizare şi de cuprindere a domeniului numit odinioară GIS.



Perisabilitatea conceptului
Însă succedarea conceptelor chiar aduce clarificare? sau doar sporeşte confuzia? De-amândouă, deocamdată, depinzând de toleranţa lectorului şi de răbdarea timpului...
Abrevierea GIS a servit multe decenii acest subdomeniu al informaticii (subdomeniu având ca obiectiv hărţile digitale), dovedindu-se foarte potrivită pentru vremurile în care soluţiile concrete presupuneau software-uri desktop sau client-server (de la furnizori precum ESRI, Intergraph, Bentley, Autodesk, MapInfo, Smallworld, GeoConcept, etc). Însă, datorită presiunii pentru mobilitate şi odată cu dezvoltarea serviciilor internet, prezenţa cuvântului „sistem“ în definiţia clasicului Geographical Information System a ajuns să sugereze o limitare terminologică tot mai nepotrivită. Sistemul, deşi exprimă funcţionalitatea deplină, se referă la ceva concret şi finit/izolat. Or, deja vedem, cloud-computing-ul vine cu ideea de infrastructură, de omniprezenţă potenţială, aşa cum ne arată ubicuul Google Maps.

Acronimul GIS are peste cincizeci de ani (fiind propus iniţial de Roger Tomlinson pentru un proiect canadian), astfel încât – cu schimbările petrecute între timp – îşi găseşte tot mai greu aplicare la multitudinea de soluţii geo-spaţiale de astăzi. (Şi dacă tot am comis aici apelarea termenului-cheie al domeniului, deschid paranteza pentru a spune că eu aş miza mai degrabă pe acest concept, geo-spaţial, ce are şi meritul de a ocoli constrângerea inerentă particulei „-graphic“.)
Următorul concept, geoinformatica, reuşeşte să fie suficient de generic (depăşind limitările semnatice ale GIS-ului) dar şi destul de inteligibil în zona culturală europeană. (Mă înşel cumva? Adică, parafrazând în glumă uzul adjectivului, crede cineva că informatica economică se referă la soluţiile informatice ieftine?). Însă vom fi observat că SUA, ca nucleu propovăduitor pentru IT-ul mondial, nu a agreat mai nicicând particula explicită informatics (din motive, speculăm noi, lingvistice, sau mai degrabă culturale). Oricum, sintagma geo-informatică şi-a găsit o foarte bună consacrare în mediul academic şi în educaţie, fiind adoptată de mai toate universităţile din lume. (Definiţia de dicţionar ne spune că „geoinformatica este ştiinţa şi tehnologia care dezvoltă/foloseşte infrastructura ştiinţei informatice pentru a rezolva probleme legate de geografie, de cartografie şi de alte discipline ştiinţifice/inginereşti cu aplicare geospaţială“. Astfel stabilite lucrurile, GIS-ul poate rămâne pe firmament, ca obiect de studiu/operare al ştiinţei.)

Întâmplarea face ca ultimul termen al triadei din preambul – geomatica – să ne vină tot din Canada, fiind propus în 1981 de către Michel Paradis, care lucra pe atunci ca fotogrammetrist la Ministerul Resurselor Naturale din Quebec. (Fotogrammetria este tehnica prin care imaginile fotografice realizate asupra scoarţei terestre sunt corelate şi aduse în conformitate cu sistemul de proiecţie cartografică al respectivului teritoriu. Şi, dacă tot suntem în paranteză, remarcăm nuanţa francofonă a termenului originar, geomatique, apropo de disocierea culturală amintită mai sus.) Şi, mai ales din cauza originii sale, conceptul s-a referit în special la tehnologiile de colectare şi de prelucrare a datelor geo-spaţiale.

Geomatics (including geomatics engineering), also known as surveying engineering or geospatial science (including geospatial engineering and geospatial technology), is the discipline of gathering, storing, processing, and delivering geographic information or spatially referenced information. In other words, it "consists of products, services and tools involved in the collection, integration and management of geographic data". [Wikipedia]

Mai lipseşte doar un surplus de accent pe analiza datelor geo-spaţiale, pe exploatare, ceea ce – sub presiunea necesităţii de a avea un termen practic/scurt care să cuprindă totul – se poate rezolva pe nesimţite. De altfel, dicţionarul Oxford deja ni le prezintă unificate: „geomatics = the branch of science that deals with the collection, analysis, and interpretation of data relating to the earth s surface“.



În loc de concluzie
Da, termenul geomatică ajunge la noi astăzi ca referindu-se la ştiinţa aplicată ce integrează măsurătorile terestre (geodezie/topografie, pre limba noastră, dar incluzând aici şi imagistica aeriană/satelitară despre care scriam anterior) împreună cu analizele, prelucrările şi exploatările de date spaţiale. Observăm deopotrivă accentul pe captarea datelor cât şi tendinţa integratoare, astfel încât aplicările geomaticii ar putea acoperi o multitudine de aspecte, de la cercetare la practică: cartografie; gestionarea terenurilor (cadastru); planificări urbanistice; administrare imobiliară; transporturi; analize şi planificări agricole; energetică; studii social-politice; analize demografice; studii oceanologice; analize geologice; ş.a.m.d.

Ne apare destul de limpede că sintagma originară, cu acronimul GIS, va corespunde tot mai puţin în viitor, deci probabil că vom putea consemna cândva un concept succesor, de-adevăratelea. Pe de altă parte – acceptând nuanţele reliefate în această prezentare (uzanţa academică pentru geoinformatică, şi respectiv specificul de colectare/procesare pentru geomatică; caracteristici pe care altfel le-am putea asimila dihotomiei teorie-practică) – cele trei formule mai pot coexista destul de mult timp.
Însă, până la urmă, vom lăsa timpul să se pronunţe privitor la conceptul care va guverna cel mai bine aplicările geo-spaţiale, indiferent dacă acesta va fi sau nu subscris IT-ului; pentru că până şi genericul concept umbrelă are perisabilitatea lui pe termen lung. Ubicuitatea informaticii ar putea face ca într-un anume viitor o sintagmă precum geo-ştiinţa să ne pară suficientă.



Tags: GIS, geostiinta

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite