Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cine conduce proiectul România digitală?

15 Decembrie 2020



Văduvită la începutul guvernării Orban de un minister dedicat, industria ITC a arătat în ultimul an că poate fi un pilon important în economia naţională. Datele statistice oficiale arată că pe primele nouă luni din 2020 ITC-ul a contribuit cu 6.8% la PIB-ul naţional şi a înregistrat o creştere de 10,5%, fiind unul dintre puţinele domenii cu evoluţie pozitivă. Am putea înţelege de aici că industria are propriul drum, prea puţin influenţat de mediul politic. Parţial adevărat, deoarece în ciuda veniturilor mari generate de exportul de servicii şi inteligenţă, cheltuielile publice cu tehnologia şi digitalizarea reprezintă o sursă importantă de business pentru mediul tech. De altfel, nu cred că putem vorbi despre digitalizarea României în lipsa unei industrii ITC foarte puternice. Inclusiv recent anunţatul Centru European de Securitate Cibernetică, pe care Bucureştiul îl va găzdui în premieră, este un rezultat al acestei realităţi.

„Digitalizarea” este un subiect important pe agenda actualei coaliţii politice şi nu doar declarativ. Sabin Sărmaş are şansa adoptării pachetul legislativ #DigitalFirst cu patru legi extrem de importante: Open Data şi Open Source, Identificare la Distanţă, Sediu social virtual, Once-only (statul nu cere informaţii pe care le deţine deja) şi astfel să continue revoluţia începută la Autoritatea pentru Digitalizarea României. Pe de altă parte, mediul privat, care simte mai bine oportunităţile, vrea ca România să apese mai tare pe acceleraţie. Manifestul lansat de ANIS către mediul politic şi de business propune, pentru următorii cinci ani, un set de obiective îndrăzneţe, dar realizabile: sectorul ITC să ajungă la 10% din PIB, România să devină cel mai valoros hub tech din regiune, 50 de noi companii tech să ajungă pe Bursă, lansarea a cinci noi unicorni (companii evaluate la peste 1 miliard usd), repatrierea forţei de muncă înalt-calificată din Vest, dezvoltarea unui cadru fiscal care să stimuleze economia digitală, creșterea cu 5 poziții în testele PISA, creșterea veniturilor bugetare generate de companiile de tehnologie.

Pe o direcţie similară se înscrie şi apelul lansat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), care introduce în agenda publică Programul România Tech Nation. Programul implică susţinerea a cel puţin 500 de startup-uri cu componentă digitală în fiecare judeţ, acordarea de vouchere pentru digitalizare, înfiinţarea unei reţele naţionale de laboratoare de robotică, adoptarea unei politici cloud first pentru toate organizaţiile publice etc.

Mai interesantă este insă propunerea înfiinţării unui Minister al Digitalizării în cadrul noii arhitecturi guvernamentale. Ministere similare există în Polonia, Ucraina, Luxemburg, Spania, Franţa (din 2019). Dintr-o perspectivă jurnalistică, am simţit lipsa unui minister dedicat şi a unei comunicări unitare, chiar dacă ADR a fost omniprezentă pe agenda publică. Proiectul ANIS pentru următorii cinci ani este realizabil doar cu un efort major şi concertat al tuturor factorilor. Digitalizarea României transcende privat şi public, legislativ, executiv, asociaţii profesionale, antreprenori, ONG-uri, iar dificultatea reiese tocmai din necesitatea de alinierere şi armonizare. Complementar, industria are nevoie de reprezentare externă şi atragerea marilor investitori, de actualizarea cadrului legislativ, de alinierea educaţiei la piaţa de muncă etc.

Va avea noul Guvern un Minister al Digitalizării, vom vedea reînființat fostul MCTI/MCSI? Puţin probabil, dacă ne raportăm la declaraţiile de intenţie şi dorinţa unui „guvern suplu, cu cel mult 18 ministere”. Pe de altă parte (la ora scrierii acestui material) digitalizarea era primul capitol negociat în Programul comun de Guvernare al coaliției PNL-USR-PLUS-UDMR, iar interesul pentru acest sector şi nevoia echilibrării portofoliilor ar putea duce la scindarea Ministerului Transportului, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi revenirea la structura anterioară. Totuşi, dacă există voinţă şi interes, susţinerea industriei ITC şi digitalizarea României pot fi realizate dincolo de orice organizare formală.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite