Revista >> Decembrie 2020 [Nr. 230] >> Cercetare & Invatamant superior

Cercetarea și inovarea - Pași mari spre o reformă reală și o vizibilitate europeană crescută

Ioana Ispas, Consilier, Ministerul Educatiei si Cercetarii

15 Decembrie 2020

Anul 2020 a fost de departe un an al provocărilor și un an în care nu numai cercetarea românească, dar întreaga cercetare mondială a trebuit să facă față pandemiei SARS-CoV-2 și fiecare guvern a fost în situația de a-și adapta resursele, strategiile și politicile pentru a face față situației, într-un an marcat de nevoia de transformare digitală accelerată și de evoluție tehnologică, menite să asigure ceea ce la nivel european este cunoscut sub numele de „suveranitate tehnologică”. 2020 a marcat mai multe premiere pentru cercetarea românească.

Soluții rapide și eficiente
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) s-a alăturat efortului general de găsire de soluții la problemele ridicate de limitarea efectelor pandemiei COVID-19. Astfel, în luna martie, MEC a reacționat rapid la situația creată și a lansat online, pe pagina de web, Bursa de idei, un concept menit să reunească în mediul online pe toți cei care pot și doresc să contribuie la combaterea efectelor pandemiei COVID -19. Mai mult de 200 de idei de proiecte de cercetare au fost primite din comunitatea științifică și au fost direcționate spre Ministerul Sănătății și alte autorități publice centrale competente, în vederea prioritizării și validării oportunităților identificate. În afară de Ministerul Sănătății au mai răspuns Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Serviciul de Telecomunicații Speciale, Grupul Interinstituțional pentru Cercetare, Dezvoltare, Inovare în domeniul securității și și-au exprimat interesul pentru o serie de teme, cum ar fi: dezvoltarea de noi tehnologii, medicamente și vaccinuri pentru prevenirea SARS-CoV-2, tehnici avansate și creșterea performanței în detecția precoce a virusului SARS-CoV-2, evaluarea eficacității și siguranței utilizării unor protocoale de tratament inovative, abordări inovative în tratamentul și controlul pacienților infectați cu virusului SARS-CoV-2 la dispozitive de decontaminare împotriva virusului, dezvoltarea de soluții inovative pentru protecția personalului și a populației împotriva contaminării cu virusul SARS-CoV-2, dezvoltarea de tehnologii și sisteme de diagnostic local și la distanță, eficiente în cazul infectării cu virusul SARS-CoV-2.

În ciuda bugetului foarte redus al cercetării, MEC a decis să investească 25 milioane de lei pentru lansarea a 16 competiții la Planul Național de Cercetare - Dezvoltare și Inovare III, Programul 2: Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin cercetare, dezvoltare şi inovare, prin Soluții, un instrument de finanțare în regim competitiv accelerat, conceput după un model european existent în Orizont 2020 (licitiație restrânsă în scop precomercial), prin care ministerele pot solicita teme de cercetare de interes.

Soluţia este dată de către conducătorul consorţiului (organizaţia publică de cercetare) la o problemă ridicată de administraţia publică. În acest an s-a introdus pentru prima dată condiția ca, din consorțiu să facă parte și o instituție din domeniul medical, care să testeze rezultatul cercetării. Proiectele se segmentează în faze - explorare, dezvoltare, testare funcţională, fezabilitate, acceptabilitate. Astfel, s-au finanțat 16 proiecte de cercetare-dezvoltare: 7 proiecte de cercetare şi 9 proiecte de dezvoltare şi inovare, structurate pe cele trei paliere: prevenţie, diagnostic, tratament şi control.

Pentru prima dată în istoria finanțării cercetării românești, prin PNCDI III au existat proiecte cu durată foarte scurtă (3 luni), în raport cu proiectele CDI cu care comunitatea științifică este obișnuită, tocmai pentru a fi eficiente în limitarea combaterii efectelor pandemiei. De exemplu, proiectul „Dispozitive de decontaminare împotriva virusului SARS-CoV-2 (UV, microunde, raze X, biochimice, nanoparticule)“, câștigat de un consorțiu condus de Institutul de Științe Spațiale – filiala INFLPR, a obținut în 3 luni o serie de prototipuri pentru:
• dispozitiv UVC mobil pentru decontaminarea suprafețelor și aerului din spații închise și semi-deschis;
• generator de microunde în două trepte pentru decontaminarea aerului din încăperi închise;
• dispozitiv fix/mobil UVC de tip incintă pentru decontaminare;
• soluție de decontaminare bazată pe dispersii de nanoparticule Cu-Au obținute radiochimic;
• soluție de decontaminare pe bază de nanostructuri de oxizi metalici (ZnO-CuO-10%NPC).

Urmatoarea etapă constă în găsirea celor mai adecvați utilizatori și beneficiari care să poată valorifica pe scară largă oportunitățile oferite. Astfel, pe 10 decembrie 2020, Ministerul Educației și Cercetării, împreună cu UEFISCDI, a organizat evenimentul SOL-2020 Matchmaking Day, în care zece consorții câștigătoare la competiția Soluții 2020 și-au prezentat proiectele și provocările existente pentru operaționalizarea soluțiilor propuse pentru combaterea răspândirii COVID-19 prin prevenție eficientă, diagnosticare rapidă, tratament și control, un eveniment public în care cei interesați au fost invitați să contribuie la punerea în aplicare a acestor rezultate!

Pentru prima dată, în 9 ani, crește bugetul cercetării!
În urma rectificării bugetare din luna august 2020, prima pozitivă pentru cercetare în ultimii 9 ani, MEC a putut suplimenta cu peste 407 milioane lei bugetele pentru competițiile aflate în derulare sau finalizate din cadrul PNCDI III.
În acest mod s-a putut realiza creşterea ratei de succes a competiţiilor de proiecte începute în anul 2019 şi care au fost finalizate în anul 2020. De exemplu, a crescut rata de succes de la 7% la circa 21% pentru proiectele de Cercetare Exploratorie depuse la competiția 2020 din Programul 4 – Cercetare fundamentală şi de frontieră din cadrul PNCDI III. În plus s-a asigurat o finanțare echilibrată a tuturor programelor de cercetare componente ale PNCDI III în anul 2020. Pentru a stimula participarea organizaţiilor de cercetare din ţară la Orizont 2020, s-au premiat instituțiile coordonatoare ale proiectelor finanțate din Programul Cadru al UE Orizont 2020 prin susținerea unor activități CDI complementare. Bugetul programului 3. Cooperare internațională și europeană a fost suplimentat cu 15 milioane de lei.

Astfel, bugetul PNCDI III a fost majorat pentru:
• Programul 1 - subprogramul 1.1 Resurse umane a fost majorat cu suma de 34.633.675 lei, distribuită pentru: premierea rezultatelor cercetării - articole: +14.000.000 lei; premierea rezultatelor cercetării - brevete: +1.500.000 lei; proiecte de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente (TE): +19.133.675 lei.
• Programul 2, Proiect experimental demonstrativ (PED), s-a majorat cu suma de 130.327.174 lei.
• Programul 3 s-a majorat cu suma de 25.000.000 lei, distribuită astfel: subprogramul 3.1 Bilateral/multilateral: +1.000.000 lei (AUF-FR); subprogramul 3.5 Alte iniţiative şi programe europene şi internaţionale: + 9.000.000 lei (EUREKA); subprogramul 3.6 Suport: +15.000.000 lei (Premierea participării la Orizont 2020).
• Programul 4, Proiecte de cercetare exploratorie (PCE), s-a majorat cu suma de 200.000.000 lei.
• Programul 5 s-a majorat cu suma de 18.000.000 lei, distribuită pentru: subprogramul 5.1: + 6.000.000 lei (ELI-RO); subprogramul 5.2: +12.000.000 lei (FAIR-RO).
România, între primele 9 țări care au semnat „Declarația de la Bonn”

În data de 20 octombrie 2020, sub egida Președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, s-a desfășurat la Bonn Conferința miniștrilor cercetării din Uniunea Europeană privind Spațiul European de Cercetare (ERA). La eveniment a participat domnul prof. univ. dr. Dragoș Ciuparu, Secretar de Stat pentru Cercetare. Cu acest prilej, miniștrii cercetării au semnat „Declarația de la Bonn” (Bonn Declaration on Freedom of Scientific Research – A Common Core Principle of the European Research Area and its International Partners), inițiativă cu rol de fundament al valorilor europene și al cooperării internaționale la nivelul UE. Semnarea de către România a declarației de la Bonn reprezintă un semnal politic important legat de perspectivele etice ale libertății științei în Spațiul European al Cercetării. Acordul privind instituirea unui sistem de monitorizare a libertății academice este extrem de important ca angajament concret. Această declarație este un simbol al legăturii între încrederea în știință și independența acesteia.