Revista >> Ianuarie - Februarie 2021 [Nr. 231] >> Cover Story

IMNR, pe drumul tehnologiilor emergente și provocărilor momentului în știința și ingineria materialelor

Toma Roman Jr.

12 Februarie 2021

Modelarea materialelor și digitalizarea reprezintă miezul tehnologic al unei lumi aflată într-o transformare accelerată. Activitatea de cercetare-dezvoltare a Institutului de Metale Neferoase și Rare (IMNR) este strâns conectată la realitatea și provocările celei de-a patra revoluții industriale și are în vedere descoperirea şi dezvoltarea de noi materiale şi procese tehnologice, precum și îmbunătățirea performanţei și costurilor de producție a materialelor şi proceselor tehnologice de interes pentru societate. Noile direcții dezvoltate în ultimii ani, în pas cu trendurile ştiinţifice internaţionale, tematica actuală, de frontieră, dar mai ales proiectele CDI de anvergură în care Institutul a reuşit să devină partener indispensabil legitimează obiectivul IMNR de a deveni un centru european de referință în domeniul științei și ingineriei materialelor pe bază de metale neferoase și rare, chimiei anorganice aplicate și aplicațiilor pentru eficientizarea utilizării resurselor și substituirea metalelor critice. Dr. Roxana Mioara Piticescu, directorul general al IMNR, şi-a asumat misiunea complexă de a conduce un institut emblematic - cu o istorie și un capital de cunoaștere acumulat în 55 de ani de existență - spre o destinaţie și un statut meritorii. Interviul prezent este o încercare de reconstituire a parcursului din ultimii patru ani, cu datele şi reperele sale esenţiale, dar şi o incursiune în proximitatea unor proiecte ştiinţifice exponenţiale pentru cercetarea românească şi cea internaţională.

Direcții strategice de dezvoltare
Aţi încheiat recent primul mandat de director general al IMNR, urmează din 2021 unul nou. Cum v-ați pus amprenta până acum asupra evoluţiei institutului? Care sunt direcţiile de dezvoltare consolidate şi cele nou lansate? Dar principalele obiective din strategia Institutului pe termen mediu şi lung?
Înainte de a vorbi despre prezentul Institutului, sunt importante câteva repere istorice. Pe data de 1 iulie 1966, colective de cercetători provenite de la Institutul de Cercetări Metalurgice (ICEM) și ICECHIM - Secția Chimie Anorganică, precum și proiectanți de la IPROCHIM S.A. au fuzionat și au devenit un singur institut: Institutul de Metale Neferoase și Rare, IMNR. Structurată pe trei direcții: cercetare, proiectare și micro-producție, activitatea institutului a fost concentrată spre promovarea în industrie a unui număr mare de tehnologii chimico-metalurgice, elaborarea studiilor de fezabilitate și implementarea unor proiecte complexe. Peste 220 de aliaje noi (pulberi, benzi, sârme etc.) au fost produse de IMNR pentru agenți economici din țară, dar și pentru export. În anul 2004, IMNR devine Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare (INCDMNR-IMNR). Anul acesta Institutul aniversează 55 de ani de la înființare, o ocazie bună pentru a face bilanțul rezultatelor obținute de-a lungul etapelor de modernizare a conceptelor și strategiilor institutului.

În ultimii 4 ani, orientările strategice de management s-au sprijinit pe 3 piloni: atingerea masei critice de personal capabilă să facă institutul mai prezent în publicații științifice de top/relevante și totodată să aducă rezultatele într-o formă adecvată transferului tehnologic/valorizărilor, modernizarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare și ITC, și promovarea unei politici de marketing și inovare orientată spre noile tendințe ale firmelor din domeniul materialelor pe bază de metale neferoase și rare.

Obiectivele strategice pe termen mediu și lung sunt: Furnizarea de cercetare de excelență pentru a consolida poziția în domeniul specific de activitate; Susținerea poziției IMNR în cercetarea multidisciplinară și inovare cu impact asupra economiei și societății; Investiție în personal pentru dezvoltarea acestuia, cu impact în cercetare; Extinderea vizibilității internaționale prin parteneriate de colaborare și diseminarea rezultatelor cercetării.

Piața globală a produselor din materiale neferoase și rare este în continuă creștere datorită faptului că materialele neferoase sunt utilizate în cadrul tehnologiilor moderne și de vârf. Cererea este posibil să depășească oferta, având în vedere că aceste metale se produc în cantități mici, producțiile anuale nedepășind 25.000 tone. Metalele rare, numite şi strategice sau speciale, se obțin de obicei ca produse secundare la extracția metalelor de bază, oferta lor depinzând astfel și de cererea de metale de bază.

În acest moment, în domeniul resurselor şi mai cu seamă în zona Materiilor Prime Critice nu există strategie la nivel național. Totuși există Strategia pentru Industria Minieră 2012 – 2035, elaborată de Ministerul Economiei, prin care se propune revigorarea industriei miniere, însă fără vreo referire directă la Materiale Prime Critice (CRM) şi/sau înlocuirea acestora.

În acest context, direcția de dezvoltare strategică specifică institutului -„Valorificare resurse metalice neferoase”- a fost consolidată, iar în cadrul acesteia s-a lansat o nouă abordare prin dezvoltarea unor noi tehnologii de recuperare a CRM şi transfer de cunoaștere către industrie.

Totodată, materialele avansate au fost identificate de Uniunea Europeană drept una dintre tehnologiile generice esențiale (Key Enabling Technologies-KETs), permanent dezvoltate pe parcursul evoluției atât a industriilor high-tech, cât şi a celor tradiționale, din necesitatea de a crea materiale concepute pentru a asigura funcții și proprietăți specifice. Ca urmare, în perioada 2017-2020, direcția de dezvoltare strategică specfică institutului

„Materiale avansate și nanostructurate” a fost consolidată și s-au dezvoltat tehnologii TRL 4-5 pentru substituția materialelor critice (parțială/totală).

Abordarea fabricării aditive pentru realizarea unor structuri 3D pe bază de carbon şi oxizi ai metalelor neferoase, structuri 3D pe bază de materiale hibride nanostructurate a constituit o nouă direcție de cercetare-dezvoltare lansată de către institut în perioada 2017-2020.