Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Programul Orizont 2020: o (re)sursă uriașă de dezvoltare, insuficient valorificată de cercetarea românească

12 Februarie 2021



Cel mai amplu program de cercetare și inovare al Uniunii Europene, Orizont 2020 (H2020) s-a încheiat în ultima zi a anului trecut. El a reprezentat pentru comunitatea CDI (cercetare, dezvoltare și inovare) europeană o oportunitate greu de imaginat înainte de lansarea sa. Început în 2014, H2020 a fost structurat pe trei piloni – provocări societale, excelență științifică, lider în sectorul industrial – şi a insistat pe dimensiunea europeană, încurajând interdisciplinaritatea, parteneriatele și creșterea implicării actorilor privați în CDI.

În câteva cuvinte, programul a însemnat finanţarea şi derularea unor proiecte de cercetare complexe, realizate de aproape 39 de mii de entități CDI europene (38.720 organizații unice, 156.440 participări în total), actorii principali fiind universitățile (23,26 mld. €), IMM-urile (17,11 mld. €), institutele de cercetare (15,21 mld. €), instituțiile publice (1,86 mld. €) și altele, finanțarea competitivă totală fiind de aproape 60 mld. € (59,74 mld. € contribuție netă UE, costuri totale de 74,83 mld. €).

Proiectele finalizate până în decembrie 2020 au generat aproape 100.000 de publicații științifice de tip peer-review și 2.500 de cereri de brevete și mărci.1

Primele cinci instituţii la categoria „absorbţie fonduri Orizont 2020” sunt Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS) – 1,02 mld. €; Commissariatà l´Énergie Atomiqueet aux Énergies Alternatives – 642,36 mil. €; Fraunhofer-Gesellschaft zur Förderung der angewandten Forschung e.V. – 611,65 mil. €; Max-Planck-Gesellschaft zur Förderungder Wissenschaften e.V. – 594,45 mil. € şi The Chancellor Masters&Scho-larsof The University of Oxford 460,95 mil. €.

Pentru domeniul CDI din România, Orizont 2020 a reprezentat o nouă șansă de rezolvare a unora dintre problemele noastre sistemice (subfinanțarea cronică, resursa umană subdimensionată, numărul redus de nuclee de excelență, constrângerile birocratice, capacitatea administrativă deficitară, lipsa predictibilităţii), de a micşora decalajul pronunțat față de media UE și de a evada astfel de pe ultima poziție a topului european din domeniu (European Innovation Scoreboard 2020 2).

Rată de succes de sub 13%
Conform datelor furnizate de Comisia Europeană/Eurostat prin intermediul platformei Horizon 2020 Dashboard3, cercetarea românească nu a reușit să profite decât parţial de această șansă, cu o participare clar sub potențialul său real. 495 de entități CDI românești (1.412 participări în total) au câștigat competitiv 932 granturi însumând 249,7 mil. € (0,46% din total), cu o rată de succes de 12,65%. Dacă fondurile alocate de către UE programului H2020 ar fi fost distribuite pe criteriul populaţiei statelor membre (ceea ce ar fi fost, bineînţeles, incorect – s-ar fi încălcat principiul competitivităţii) României i-ar fi revenit în jur de 2 mld. €. Principalii beneficiari ai fondurilor atrase au fost entități private (418 participări, 94,4 mil. €), instituții de cercetare (355 participări, 68,3 mil. €) și de învățământ superior (246 participări, 48,7 mil. €).

Evoluție pozitivă în raport cu FP7
Sigur, trebuie menționată o îmbunătățire a performanței românești față de programul european de cercetare anterior: 320 de participări și peste 95 mil. € în plus față de FP7. În același timp, e de presupus că o parte din actorii CDI autohtoni nu au putut face față (nu au dispus de resursa umană, capacitatea administrativă și/sau know-how-ul necesar) pe două fronturi și au preferat să-și concentreze eforturile pe atragerea competitivă de fonduri din linia de finanțare europeană (prin FEDR) dedicată cercetării românești, Programul Operațional Competitivitate alocând CDI aproape 800 mil. € în aceeași perioadă.

Clasamentul celor mai competitive instituții
Distribuția fondurilor H2020 câştigate de România relevă disparități majore la nivel regional/județean: Bucureștiul a atras peste jumătate din fonduri (753 participări, 151,6 mil. €, rată de succes 14,11%), urmat de Cluj (141 participări, 23,44 mil. €, rată de succes 11,91%) și, la distanță mare, Ilfov (94 participări, 18,37 mil. €, rată de succes 15%) și Iași (51 participări, 12,44 mil. €, rată de succes 9,52%).



Lista primelor instituţii de cercetare finanţate din bugetul de stat (universităţi, institute naţionale (INCD), institute ale Academiei Române) la categoria „absorbţie fonduri Orizont 2020” cuprinde actori importanţi ai cercetării şi inovării – Universitatea Politehnica din Bucureşti (poziţia 2, 11.779.899 €), Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) (poziţia 3, 11.754.494 €), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (poziţia 6, 6.271.376 €), INCD pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Măgurele (poziţia 7, 6.132.702 €), INCD Aerospaţială „Elie Carafoli” – INCAS Bucureşti (poziția 8, 5.285.892 €), Universitatea Babeș - Bolyai (poziţia 11, 4.417.616 €), INCD pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei - INFLPR, Măgurele (poziţia 12, 4.175.194 €), Universitatea din Bucureşti (poziţia 13, 3.472.057 €), Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” (ICMPP), Iaşi (poziţia 15, 3.191.820 €), UMF „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca (poziţia 16, 3.072.571 €), Institutul Regional de Oncologie, Iaşi (poziţia 17, 2.737.188 €), INCD pentru Geologie şi Geoecologie Marină – GEOECOMAR, Bucureşti (poziţia 20, 2.692.324 €), INCD pentru Microtehnologie, Bucureşti (poziţia 22, 2.351.235 €), INCD pentru Metale Neferoase şi Rare – IMNR, Bucureşti (poziţia 28, 1.530.750 €).



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite