Revista >> Ianuarie - Februarie 2021 [Nr. 231] >> Cercetare & Invatamant superior

ECOFISH, un Orizont pentru acvacultură durabilă și ecologică în Marea Neagră

Toma Roman Jr.

12 Februarie 2021

Colecții tematice privind rezultatele activităților de cercetare inovatoare finanțate de UE sunt publicate periodic pe cordis.europa.eu. La sfârșitul anului trecut au fost evidențiate rezultatele cooperării științifice din 6 proiecte Orizont 2020 ce au în vedere o Mare Neagră sănătoasă, rezilientă și productivă. Per total, proiectele acoperă o varietate mare de subiecte, precum: știința biodiversității și modelarea ecosistemului și a poluării; inovarea socială; ecoturismul; mobilitatea durabilă în porturi; planificarea maritimă spațială; creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. Ne-a atras atenția proiectul ECOFISH – Research on the potential conversion of conventional fish farms into organic by establishing a model and good practice guide, coordonat de o entitate din România: Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București.

Pescuitul durabil este vital pentru menținerea ecosistemelor marine delicate în contextul schimbărilor climatice. În acest scop s-au elaborat îndrumări pentru a ajuta piscicultorii convenționali din regiunea Mării Negre să facă trecerea la metode de acvacultură mai durabilă.

Pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a stocurilor de pește o posibilă soluție este acvaponia. Acest concept de producție sustenabil integrează piscicultura în scopuri comerciale și cultura hidroponică a plantelor. În sistemele acvaponice, îngrășământul natural provenit de la pești le asigură nutrienți plantelor, fie direct, fie după ce bacteriile transformă amoniacul în nitriți sau nitrați.

Un avantaj major al acvaponiei este că se obțin două fluxuri de producție – legume și pește – cu un singur aport de hrană pentru pești”, explică Adrian Turek-Rahoveanu, coordonator al proiectului ECOFISH și profesor la USAMV București.

„Producția de legume este incredibil de eficientă datorită alimentării permanente cu apă și nutrienți. Legumele se pot cultiva și pe verticală, ceea ce reduce suprafața de teren necesară. Nu este nevoie de erbicide sau pesticide.”
O provocare-cheie o constituie însă faptul că acvaponia necesită costuri de investiție ridicate la început, precum și know-how specializat. „Angajații trebuie să aibă cunoștințe atât despre pești, cât și despre plantele care se vor cultiva”, precizează Turek-Rahoveanu. „Pompele de apă trebuie să lucreze permanent, ceea ce mărește costurile cu energia electrică.”

Depășirea acestor obstacole poate ajuta regiunea să devină mai rezistentă în fața încălzirii globale, a secetei și a împuținării resurselor de apă. „Sistemele acvaponice nu depind de mediu sau de climă”, afirmă acesta. „Ele sunt amplasate în spații cu temperatură controlată și sunt independente de sol.”

În acest context, proiectul ECOFISH a fost lansat pentru a promova sistemele acvaponice în regiune și a cuprins și câțiva parteneri români, printre alții. Aceste cercetări s-au desfășurat cu sprijinul programului „Acțiunile Marie Skłodowska-Curie”.

„Obiectivul nostru a fost de a ajuta firmele din domeniul acvaculturii să adopte măsuri mai ecologice, să își sporească eficiența utilizării resurselor și să mărească valoarea produselor lor finite”, explică Turek-Rahoveanu.

În acest scop, echipa de proiect a reunit mai multe institute de cercetare și universități pentru a dezvolta o platformă de producție acvaponică. S-a realizat un studiu al fermelor piscicole din regiunea sud-estică a României.

Aceste rezultate au servit drept bază pentru proiectarea unui sistem acvaponic cu recirculare. Modelul este menit să întrunească cerințele beneficiarilor potențiali, precum piscicultorii existenți în regiune, dar și întreprinzătorii interesați de posibilitățile economice ale acvaculturii durabile.