Revista >> Ianuarie - Februarie 2021 [Nr. 231] >> Cercetare & Invatamant superior

Obiect veritabil sau fals cultural? Infirmări și confirmări pe linia investigațiilor științifice

Dr. Roxana Radvan, dr. Luminita Ghervase – INOE 2000

12 Februarie 2021

Tehnicile și protocoalele de investigație puse în practică în cadrul Centrului de Excelență pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice (CERTO) din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 2000 au permis în ultima perioadă studiul a trei obiecte ce au în spate istorii aparte, dezvăluind concluzii importante din perspectiva valorii culturale.

Un vas presupus mesopotamian
Astăzi nu suntem surprinşi să întâlnim persoane hotărâte să colecţioneze şi apoi să expună cu generozitate obiecte cu poveste, menite să trezească interesul pentru tradiţii şi istoria noastră şi chiar a altor popoare. Aşa se întâmplă şi în judeţul
Ilfov, unde proiectul Muzeului-Atelier Școală de la Piscu este avansat şi i se prezintă spre achiziţie şi obiecte frumoase, corect compuse şi decorate, respectând forme şi modele care îl pot înşela pe un colecţionar mult prea entuziast. Rămâne însă întrebarea: este într-adevăr un vas mesopotamian? Are o vechime de aproximativ 4300 de ani? Din fericire, aşa s-a întrebat şi dl. Virgil Scripcariu şi nu a ezitat să consulte arheologi şi cercetători.

Aşa încep multe aventuri. Aşa începe să crească puţin pulsul fiecăruia care are ocazia să privească şi să atingă obiecte bine lucrate. Dacă greşeşti, poţi să spulberi valoarea şi istoria unui obiect care a răzbătut o viaţă lungă până te-a întâlnit şi greşeala ta l-a distrus. Există şi reversul situaţiei, poţi să validezi, să dai valoare, să construieşti istoria unui obiect fără alt atribut decât acela că seamănă cu altele din muzee şi cataloage grele de artă.

Bineînţeles că prezentăm aici contextul în mod simplificat şi cu „blândeţe”, pentru că pulsul creşte şi mai mult când întrezăreşti că ai de a face cu un obiect care nu este ceea ce se pretinde şi, mai mult, că asemănarea nu poate fi cu totul întâmplătoare, că nu poate să nu te ducă cu gândul că cineva s-a străduit destul de mult să „înrudească” obiectele.

Radiografierea cu raze X ne prezintă un vas în perfectă stare de conservare, fără fisuri, fără material adăugat şi, surprinzător, cu pereţi cu grosime constantă , cu o simetrie aproape perfectă a corpului vasului.

Cercetarea aprofundată a continuat cu analiza elementală prin spectroscopie XRF şi analiza stratigrafică prin spectroscopie LIBS.

Stratigrafia indică prin aplicarea unei serii de 20 de pulsuri elemente suplimentare din masa ceramicii : Ca, Al, Na, Ti, Li, Mg, Fe, K, Si, Sr, Rb, Ag, H, C.

Cercetarea aprofundată evidenţiază imediat datorită analizei spectroscopice FTIR absența benzilor asociate caolinitului la anumite lungimi de undă şi identificarea la alte lungimi specifice, oferind astfel informaţii despre temperatura înaltă de ardere – informaţie nefavorabilă ipotezei de încadrare în timp.

Profesionalismul specialistului investigator, dr. fiz. Ioana Cortea în acest caz, a stat la baza identificării şi interpretării informaţiilor obţinute experimental. Astfel, identificarea carboxilaților de calciu şi a altor elemente a indicat fără îndoială aplicarea metodelor moderne de obţinere a ceramicii.

Cazul este un exemplu foarte bun al importanţei unei anamneze corecte şi a interpretării datelor corelate, a unui plan de investigare bine orientat, obţinând informaţii multiple. Astfel este obţinută o încadrare în timp a artefactului şi - nu mai puţin important şi valoros – informaţii despre modul de lucru al producătorului.