Revista >> Ianuarie - Februarie 2021 [Nr. 231] >> Cercetare & Invatamant superior

Obiect veritabil sau fals cultural? Infirmări și confirmări pe linia investigațiilor științifice

Dr. Roxana Radvan, dr. Luminita Ghervase – INOE 2000

12 Februarie 2021

Clavecin de secol 18
Felicitări pentru un muzeu care îşi respectă publicul, care atrage atenţia asupra tehnicilor tradiționale şi deopotrivă respectă ştiinţa investigatorilor de bunuri culturale!
Colaborările cu muzee naționale au avut de multe ori ca subiect obiecte de o frumusețe deosebită, cu valoare foarte mare din toate punctele de vedere. Un astfel de obiect a fost clavecinul de secol 18 din patrimoniul Muzeului Național Peleș. Clavecinul provine din atelierul lui Pascal Taskin, un renumit creator francez de instrumente muzicale. Clavecinul a fost supus unui amplu protocol de investigare prin metode analitice și imagistice, în vederea proiectării intervenției de restaurare. Deși poartă însemne specifice unui faimos meșter flamand din secolul 17, Andreas Ruckers, se pare că acestea au fost inserate în mod intenționat în atelierul Taskin pentru a crește valoarea instrumentului. Obținerea acestor informaţii subtile şi noi despre provenienţa piesei de tezaur a fost posibilă şi datorită confruntării cu informaţii din bazele de date internaţionale şi cu implicarea experţilor în instrumente muzicale istorice, în particular în clavecine Ruckers şi Taskin.

Rezultatele au permis diagnosticarea stării straturilor picturale, urmărirea continuității stratului pictural de suprafață, a degradărilor mecanice și chiar a celor chimice, cu indicii despre profunzimea degradării. De asemenea, au fost puse în evidență repictări, retușuri și desene pregătitoare.

Picioarele clavecinului au fost scanate pentru documentarea cu înaltă precizie a stării de la care se pornește intervenția (având în vedere poziționarea greșită a unui picior) și degradarea avansată a tuturor elementelor, documentația având și rol de probă martor înainte de dezasamblare și eventuale înlocuiri. Pe de altă parte, o altă aplicație a scanării laser 3D a urmărit construirea modelului pieselor în mișcare degradate, care vor trebui reconstruite și schimbate periodic. Modelul 3D va putea fi tipărit și va servi ca model/machetă pentru restaurator.

Analiza LDV (Laser Doppler Vibrometry) a fost aplicată pentru controlul capacului exterior al clavecinului, care prezenta o crăpătură pe o lungime mare și pentru care s-a urmărit evidențierea eventualelor desprinderi majore, cu risc de detașare a părților, care ar fi indicat ruperea/separarea acestora. Analiza nu a indicat vibrații independente între cele două părți.

Un ultim pas a fost aplicarea unui tratament preventiv, de anoxie, tratament aplicat 35 de zile pentru decontaminare (împotriva microorganismelor) fără scoaterea obiectului din mediul său, fără deplasarea de pe poziție și, foarte important, cu păstrarea nivelului de umiditate în mediu.

Majoritatea rezultatelor au fost încorporate într-un studiu publicat recent în revista Heritage Science, Uncovering hidden jewels: an investigation of the pictorial layers of an 18th-century Taskin harpsichord. Acest studiu de caz arată o altă valență a cercetării ştiinţifice în domeniul patrimoniului cultural: sprijinirea muzeografilor şi istoricilor în reevaluarea unor informaţii mai vechi şi în reevaluarea unor piese indubitabil valoroase.

Pergament ritualic evreiesc
Pergamentul¸ provenit dintr-o colecție privată, cuprinde Capitolul 1 și începutul capitolului 4 al Cărții lui Ester, carte care circulă în formă rulată și este folosită în scopuri liturgice (citită de regulă la sărbătoarea de Purim). Este un document care rămâne de regulă în posesia privată a familiilor. Obiectul, presupus medieval, a fost investigat pentru descrierea completă non-invazivă și confirmarea corespondenței materialelor, structurii și vârstei atribuite. Cu istoric necunoscut, un astfel de obiect reprezintă o încercare, pentru care folosirea unor tehnici analitice complementare, complet neinvazive, poate ajuta la punerea lui într-un context temporal. Astfel, au fost evidențiate și cartografiate intervenții anterioare de restaurare a obiectului, au fost identificate degradări specifice și au fost evidențiate materialele constituente. Un ajutor important a venit din partea metodelor de prelucrare statistică a datelor imagistice, care ar putea permite restauratorilor şi istoricilor chiar și reconstruirea literelor degradate.

Rezultatele obținute au constituit subiectul unei lucrări publicate în anul 2020 în revista Frontiers în Materials, Application of spectroscopic and hyperspectral imaging techniques for rapid and non-destructive investigation of Jewish ritual parchment.
Contribuţia ştiinţelor patrimoniului a permis de această dată relevarea unor informaţii ascunse prin degradarea naturală a documentului şi demonstrarea o dată în plus a importanţei corelării informaţiilor bine culese prin metode complementare. n