Revista >> Ianuarie - Februarie 2021 [Nr. 231] >> Cercetare & Invatamant superior

Repere și resurse de performanță pentru cercetarea românească

Daniel Butnariu

12 Februarie 2021

Cât de importantă este apartenența României la structurile internaționale pentru impulsionarea activității de cercetare-dezvoltare?
Din 2018 sunt membru în comitetul de conducere al STO din cadrul NATO, unde România are o contribuție foarte importantă. De fapt, țara noastră a avut onoarea să găzduiască în septembrie 2019 reuniunea de toamnă a STO, organizată la Palatul Parlamentului. Este o organizație cu o tradiție îndelungată, unde ai ocazia să înțelegi sinergiile, să percepi conceptul și impactul acestei alianțe vitale pentru România, unde putem să ne însușim direcțiile strategice ale partenerilor. Apartenența la UE și NATO reprezintă două ancore formidabile, cele mai importante realizări ale României din ultimii 30 de ani. Problema este alta: De ce le avem doar pe acestea? De ce ne mobilizăm atât de rar?

Moștenirea INCDTIM

Înființat în 1950 ca secție de fizică a Filialei Academiei Române la Cluj-Napoca, INCDTIM își asumă autonomia în 1970, când devine Institutul de Izotopi Stabili. Începuturile institutului sunt marcate de personalitatea profesorului Horia Hulubei și a profesorului Aurel Ionescu, primul șef al colectivului de cercetare de la Cluj-Napoca (Secția de Fizică a Filialei Academiei Române). Aici au demarat lucrările care au pus bazele sistemului național de energie nucleară, prin elaborarea tehnologiei de producere a apei grele, o realizare dezvoltată integral în România: după prima fază derulată în cadrul institutului, a fost construită o instalație-pilot experimentală la Râmnicu-Vâlcea, Uzina G, experiența câștigată aici ducând la proiectarea și construirea Uzinei de apă grea din Drobeta Turnu Severin. Dezvoltările tehnologice în zona izotopilor stabili au fost extinse începând cu anii 1960, susținute în paralel și în direcția dezvoltării de echipamente analitice proprii, spectrometre de masă și gaz cromatografe. Astfel de produse au fost omologate și furnizate în diverse ramuri ale industriei românești, iar în 1981, cosmonautul Dumitru Prunariu a realizat experimente științifice în spațiu cu echipamente dezvoltate la institutul din Cluj-Napoca.