.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Marea Resetare de la Davos: zorii capitalismului de tip nou?
Probabil ați aflat despre „The Great Reset” („Marea Resetare”), o proiecție a planului de măsuri capabile să așeze omenirea pe un curs favorabil de evoluție. Marea Resetare este manifestul remarcabil, generat în 2020 de Forumul Economic Mondial de la Davos (Elveția), o reuniune tradițională, care continuă de 51 de aniși adună peste 1.500 de invitați de la cele mai înalte niveluri - lideri politici și de business, executivi din guverne, organizații internaționale, societate civilă, mediu academic și media - atotputernici care se întâlnesc în fiecare an pentru a aborda problemele critice ale umanității. În 2021,Forumul Economic Mondial de la Davos s-a dedicat alegerii unor soluții inovatoare și îndrăznețe pentru a stopa pandemia și pentru a stimula o recuperare robustă de viitor.
Molima a lovit crunt: peste 100 de milioane de oameni au contractat virusul, peste 2 milioane au murit și cu siguranță există un număr foarte mare de cazuri neraportate. Potrivit Organizației Internaționale a Muncii, cel puțin 225 de milioane de locuri de muncă au dispărut în întreaga lume în ultimele 12 luni, în timp ce pierderile au fost de patru ori mai mari decât cele generate de criza financiară globală din urmă cu mai bine de un deceniu. Oxfam, organizația nonprofit anti-sărăcie, a descoperit că ar putea dura mai mult de un deceniu pentru ca oamenii cei mai săraci să revină la statusul lor precar de dinainte de COVID.
„Anul 2021 ar trebui să fie anul Marii Resetări”, a declarat Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial. „La 75 de ani de la Anul Zero, care a urmat celui de-Al doilea Război Mondial, avem din nou șansa de a reconstrui. Procesul urmat după 1945 a fost clar: construirea unei societăți noi pe epava războiului. Trebuie să vizăm un grad mai înalt de incluziune socială și să creăm o bază solidă pentru bunăstarea tuturor oamenilor și a planetei!”, a spus acesta. Schwab a lansat și ideea unui trans-umanism, anticipând „fuzionarea identității fizice cu cele digitale”. „Criza Corona ar trebui să fie semnalul de plecare pentru a patra revoluție industrială”, a mai sublinat acesta.
„Nu putem presupune că un an mai bun va urma de la sine unui annus horribilis care a adus cea mai mare criză de sănătate publică și cea mai abruptă recesiune dintr-un secol. Trebuie să acționăm! Văd trei piloni pe care să construim. În primul rând, 2021 ar putea fi anul în care aducem COVID-19 sub control. Deși vaccinurile pot aduce stabilitate, ele nu sunt un panaceu. Oprirea pandemiei este doar un prim pas, pacea nu rezolvă devastarea războiului. (…) În al doilea rând, 2021 va fi anul în care fiecare guvern responsabil, precum și coalițiile din sectorul privat, se angajează să atingă obiectivul net de emisii zero a gazelor cu efect de seră. (…) În cele din urmă, 2021 va fi anul în care companiile își repoziționează strategiile pe termen scurt, bazate strict pe profit, către strategii axate mai mult pe viabilitatea pe termen lung a afacerilor lor și pe interesele și contribuțiile tuturor părților interesate.”
Există multe voci critice care privesc cu suspiciune Marea Resetare. Până și unele canale media de prestigiu au pus la îndoială viabilitatea teoriei capitalismului părților interesate, un concept în spatele căruia se află intenția de a alinia activitățile economice ale companiilor cu nevoile tuturor părților interesate, a le orienta să acționeze nu doar spre profit și randament.
Dar un program și un posibil angajament comun, atât de necesar lumii, a dat apă proaspătă la moara radicalilor. Aceștia vorbesc despre un complot al elitelor globale de a distruge capitalismul și a înrobi omenirea, având ca pretext panedmia pentru schimbarea radicală a societății. Ei pomenesc de o mare resetare distopică ce va afecta modul de viață al oamenilor și acuză că, de fapt, s-ar dori instituirea unei filozofii de genul „Nu deții nimic și ești fericit!”, având ca scop formarea noii ființe umane a anului 2030. O societate distopică se caracterizează prin prezența unei forme de guvernare autoritariste sau totalitare, ori printr-o formă oarecare de opresiune și control social – spun înțelepții de carton. Ei mai susțin că Marea Resetare are, de fapt, ca obiectiv introducerea unor restricții permanente asupra libertăților fundamentale și supravegherea în masă, întrucât este stimulat monopolul unor corporații multinaționale farmaceutice, a giganților hi-tech, a sectorul plăților digitale și biotehnologiei. Marea Resetare este gândită să conducă vechile întreprinderi la faliment ori la absorbirea lor în monopoluri, spulberând secțiuni uriașe ale economiei prepandemice. Ei acuză faptul că oamenii vor fi înlocuiți de roboți și drone, de mașinării neasistate, că șomerii vor primi un „venit de bază universal”, în timp ce „povestea fricii” trebuie să dăinuie pentru a justifica înregimentarea.
Lăsând la o parte teoriile conspirației, trebuie căutate soluțiile de viitor în contextul realităților și a logicii sănătoase. Memorabilă este poziția cancelarul german Angela Merkel, care a tăiat din entuziasmul lui Klaus Schwab, fără a-i contesta oportunitatea. „Ați ales ca motto Marea Resetare pentru tema din acest an. Chiar avem nevoie de această Mare Resetare? Nu este mai degrabă evident că avem mai puțin nevoie de un nou început în stabilirea obiectivelor, ci de mai multă hotărâre în acțiunile noastre?”, a conchis Merkel.
Ce se întâmplă în România, unde s-a produs o altă resetare – una politică și organizatorică, cu posibile urmări de substanță după alegerile parlamentare din decembrie 2020? Țara noastră se arată receptivă la valurile de schimbări care mătură lumea și are și argumente: laserul de la Măgurele, unic în lume, a atins puterea de 10 PW, dezvoltând a zecea parte din puterea Soarelui; avem acum un minister al Cercetării, Inovării și Digitalizării, iar Centrul european de competenţe industriale, tehnologice şi de cercetare în domeniul securităţii cibernetice (Centrul Cyber) de la Bucureşti ar putea deveni funcţional până la jumătatea acestui an.
Mai mult, studiile arată că, dacă se va focusa pe accelerarea digitalizării şi convergenţa spre soluții bazate pe tehnologie, economia digitală a României ar putea reprezenta, în 2030, cel puţin 20 % din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la PIB. Premize și voință există, să vedem fapte și rezultate.
Parerea ta conteaza: 
O agendă digitală a României 2030 ruptă pe la colțuri
