Revista >> Martie 2021 [Nr. 232] >> Cercetare & Invatamant superior

Recunoștință

Profesor Gheorghe Brezeanu, Universitatea Politehnica Bucuresti

19 Martie 2021

În prezent, Microelectronica poate fi definită, într-o abordare exhaustivă, ca fiind ştiinţa şi ingineria dispozitivelor şi circuitelor integrate fabricate pe materiale semiconductoare. Pentru microelectronica românească, profesorul Mihai Drăgănescu este fondatorul, cărțile sale fiind considerate adevărate pietre de temelie, iar academicianul Dan Dascălu este unul din pionerii acestei școli. Prin școala românească, înţelegem nu numai mediul universitar de specialitate, ci un întreg ecosistem, ce cuprinde industrii de semiconductoare şi institute de cercetare-dezvoltare dedicate micro- și nanoelectronicii, ecosistem născut în România în a doua jumătate a secolului trecut și care a performat chiar şi în limitele impuse de regimul politic. Astfel, în acest domeniu al superlativelor tehnice au apărut personalități strălucite, recunoscute ca atare, așa cum este şi acad. Dan Dascălu.

Dan Dascălu înconjurat de prietenii săi - Petru Dan (în stânga), Gheorghe Brezeanu și Viorel Banu (în dreapta) - prin Piatra Mare, spre vârfurile Microelectronicii

Ce aş putea spune despre dimensiunea marcantă a acad. Dan Dascălu? Că m-a inițiat în cercetarea științifică, la începutul anilor ’70, în timpul anilor mei finali de studii de licență de la Facultatea de Electronică și Telecomunicații a Universității Politehnica din București (UPB). Că m-a îndrumat şi format pentru fiecare etapă a acestei lumi mirifice şi fascinante: documentare, simulare şi proiectare, realizare practică, caracterizare, modelare, diseminare. Rezultatele cercetărilor mele de debut, realizate împreună cu acad. Dascălu, au fost publicate în reviste de prim rang din acea vreme. (1, 2)

Am făcut parte din Colectivul de cercetare Dispozitive semiconductoare neconvenționale de microunde, creat de acad. Dascălu în 1973. O realizare notabilă a colectivului a fost proiectarea și realizarea diodei IMPATT, singurul dispozitiv cu rezistență negativă capabil să genereze o putere semnificativă (câteva sute de mW), la frecvențe de ordinul a 10 GHz. Pentru realizarea diodei a fost dezvoltat un proces de fabricație complet nou, de dimensiuni nanometrice, în tehnologia siliciului. Aceste dispozitive au fost ulterior fabricate în serie de către IPRS-Băneasa și exportate. Folosind aceleași diode IMPATT, colectivul din UPB s-a implicat în realizarea primelor radiorelee digitale din domeniul undelor centimetrice, de asemenea concepute și fabricate integral în România. Diodele de microunde realizate și aplicațiile lor au făcut obiectul unui număr semnificativ de articole şi comunicări științifice (un exemplu (3)). Mai mult, colectivul format din Dan Dascălu, Nicolae Marin, Andrei Mihnea, Ioan Costea și Gheorghe Brezeanu a primit Premiul „Traian Vuia” al Academiei Române (1974) pentru realizarea dispozitivului IMPATT şi pentru sistemele în care a fost testat.

În perioada 1975-1995 am făcut parte din echipa formată și coordonată de acad. Dan Dascălu care a efectuat cercetări sistematice privind structura morfologică şi comportarea electrică a contactelor metal -semiconductor, prezente în structura oricărui dispozitiv electronic sau circuit integrat. Printre altele, grupul de cercetare dedicat metalizării a dezvoltat:
♦ structuri noi de test pentru evaluarea parametrilor electrici ai contactelor Schottky și ohmice;
♦ modelarea avansată şi investigaţii microfizice ale contactelor metalice;
♦ noi tehnologii de metalizare bazate pe siliciuri şi contacte de Al, depuse în vid, precum și pe contacte de Ni, depuse chimic;
♦ teste de funcționare în condiții speciale și de fiabilitate pentru contacte metalice.

Rezultatele originale obținute au fost patentate și publicate în cărţi şi reviste de specialitate. Dintre acestea, amintesc:
♦ monografia despre Contactul Metal Semiconductor (4), lucrare care la momentul apariției a constituit o premieră pentru România și una din primele lucrări ample dedicate contactului metal-semiconductor apărute în lume;
♦ teza mea de doctorat (5), finalizată în 1981, al cărei conducător științific a fost acad. Mihai Drăgănescu;
♦ lucrarea dedicată contactelor neuniforme Al/Si, publicată în 1981 în Solid State Electronics (6), care propune un model ce a devenit de referință în domeniu, fiind citat cu regularitate, în cei 40 de ani trecuți de la publicare (inclusiv în 2020), în cele mai prestigioase reviste din domeniu.

Editor pasionat, acad. Dan Dascălu a coordonat, de-a lungul anilor, o serie de volume de Microelectronică, publicate la Editura Academiei. Cărţile adună contribuţii ştiinţifice şi tehnologice originale, obţinute de cei mai cunoscuţi cercetători români din domeniu. Am avut privilegiul de a fi co-editor la unul din aceste volume (7).

Un alt domeniu major al activității acad. Dan Dascălu a fost cel de organizator de manifestări științifice. Între 1998 și 2016 a fost chairman al Conferinţei Anuale de Semiconductoare (CAS), probabil cea mai importantă conferinţă de microelectronică organizată în Europa de Est (a debutat în 1978, a 44-a ediţie fiind programată în octombrie 2021). Începând din 1991, CAS a devenit manifestare internaţională, International Semiconductor Conference, organizată, datorită inițiativei acad. Dan Dascălu, sub egida Academiei Române, IEEE şi Electron Devices Society. Am colaborat direct la CAS cu acad. Dan Dascălu ca membru în comitetul de selecție şi evaluare a lucrărilor (din 1998), iniţiator şi coordonator, începând din 2000, al secțiunii dedicate studenţilor (Student papers).

Mulți, foarte mulți ani, acad. Dan Dascălu a contribuit semnificativ la coordonarea cercetării științifice din România pe multiple planuri. În acest sens, trebuie subliniat rolul esențial pe care l-a avut în cadrul Programului național Materiale Noi, Micro si Nanotehnologii – MATNANTECH, coordonat de UPB şi derulat în perioda 2001-2008. În cei peste şapte ani de activitate, MATNANTECH, prin grupul de coordonare condus de acad. Dan Dascălu, din care am avut șansa să fac parte, în calitate de responsabil ştiinţific al direcției Micro, nanoelectronica si optoelectronica, şi-a definit ariile de competenţă în cadrul generos al programelor europene şi a reuşit să:
♦ organizeze competiţii anuale de proiectele de cercetare-dezvoltare și, bianual, simpozioane/workshop-uri dedicate raportării activității la proiecte care au constituit: avizarea publică a fazei de proiect în derulare, o posibilitate în plus de cunoaștere/schimb de informaţii între cercetători şi, nu în ultimă instanţă, de competiție reală între proiecte (ierarhizarea proiectelor);
♦ definească o metodologie eficientă de coordonare şi control a proiectelor prin: fişe de evaluare şi monitorizare, rapoarte anuale care sa includă publicaţiile, patentele, fişele de produs (hard/soft), mostrele, etc. raportate la proiecte.
♦ urmărească un program de dotare, prin fonduri din proiectele în desfăşurare, a tuturor universităţilor şi institutelor de cercetare implicate;
♦ supravegheze şi stimuleze efectiv activitatea tinerilor angrenaţi in proiecte;
♦ stabilească strategia de dezvoltare a domeniului în țară.

În ultimii ani, acad. Dan Dascălu s-a implicat direct în stabilirea strategiei de viitor în nano-microelectronică. De la pupitrul Academiei a coordonat un grup de lucru format din specialiști din univesități, institute de cercetare, industrii de profil. Conștient de importanța microelectronicii, grupul și-a propus să demonstreze că în România există toate condițiile pentru dezvoltarea domeniului: direcții de formare și specializare a studenților la studiile de licență, master și doctorat, cercetători și ingineri cu experiență și cu publicații recunoscute de comunitatea științifică mondială, companii multinaționale de prim rang de dispozitive și circuite integrate.