Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Dan Dascălu la Academia Română

19 Martie 2021



În Adunarea Generală din data de 24 noiembrie 1998, academicianul Mihai Drăgănescu, primul președinte al Academiei Române renăscute a definit sfera de cuprindere a Secției Știința și tehnologia informației: „Domeniul multidisciplinar al ştiinţei și tehnologiei care stă la baza societăţii informaţionale şi care cuprinde substratul fizic al informației, telecomunicații, calculatoare, software, sisteme informatice, informatica teoretică şi teoria informației, internet, Web, automatica și teoria sistemelor, precum şi aplicații specifice în cele mai diverse domenii: economie, sociologie, medicină electronică, biologie informațională, filosofia informației etc.”

Secția (https://acad.ro/sectii/sectia14_informatica/sti/index.html) se înființase cu câțiva ani mai înainte, în 1991. Unul dintre cei șase membri al Academiei Române cu care secția a pornit la drum a fost prof. Dan Dascălu. Acesta, fost doctorand al școlii conduse de acad. Mihai Drăgănescu, reprezenta primul domeniu din definiția de mai sus, cel al „substratului fizic al informației”, și nu întâmplător: a fost primul membru al actualei secții ales în Academia Română (corespondent pe data de 13.11.1990, titularizat în 13.03.1993) după 1990. La scurtă vreme, un al doilea membru al actualei secții, prof. Gheorghe Tecuci, a fost ales în Academie (corespondent pe 9.03.1991 și titularizat în 8.09.1993).

În Adunarea generală din 18–19 decembrie 1991, numărul membrilor Academiei Române, care aveau să facă parte din Secție, a crescut. Au fost aleși membri corespondenți: dr. Florin Gheorghe Filip (titularizat în 1999), prof. P. Stoica (devenit, la cerere, membru de onoare, în 1999) și prof. Andrei Țugulea, care se va alătura secției in 1999. În aceeași Adunare generală s-a propus modificarea Statutului Academiei Române și înființarea a două noi secții (art. 5): Secția XIII – Arte, arhitectură și audiovizual și Secția XIV – Știința și tehnologia informației. În urma numărării voturilor exprimate în Adunarea generală și apoi a celor transmise prin corespondență, Statutul a fost amendat. Astfel, Academia Română devenea prima academie europeană în care se înființa o secție de Știința și tehnologia informației, ce avea să-și desfășoare efectiv activitatea începând cu prima ședință din februarie 1992.



Încă din primii ani de funcționare a noii secții, acad. Dan Dascălu s-a afirmat ca un catalizator și un susținător foarte activ al sectorului românesc de microsisteme și al încadrării cu succes a acestuia în peisajul cercetării europene. A fost unul dintre cei cinci cercetători români care au fost invitați la Bruxelles, în 1992, pentru evaluarea primelor propuneri de cercetare comune EU-PECO (European Commission-Pays de l’Europe Centrale si Orientale). Îmi amintesc că, în pauze, pregătea, cu mult entuziasm, la îndemnul acad. Mihai Drăgănescu, documentele pentru înființarea IMT (Institutul de microtehnologii), pe care l-a condus, cu succes, multă vreme. Preocuparea pentru promovarea sectorului de microsisteme a continuat și s-a extins în timp, cu accent pe cooperarea dintre sectorul academic și cel industrial.

În 1994, la propunerea acad. Drăgănescu, a fost ales președinte al secției. În perioada în care a condus secția (1984-988) au fost primiți în Academie mai mulți colegi: prof. Adrian Rusu (1994), prof. Vlad Ionescu (1996), prof. Dan Tufiș (corespondent în 1997 și titularizat în 2011), dr. Gheorghe Păun (corespondent în 1997 și titularizat în 2012) și prof. Radu Popescu Zeletin (membru de onoare din străinătate din 1997). Din 2010, acad. Dascălu a făcut parte din Biroul Secției, în care a acționat cu corectitudine și punctualitate.

Printre alte multe inițiative și realizări în cadrul Academiei, care merită menționate, se numără:
● Înființarea și conducerea comisiei „Știința și tehnologia microsistemelor”, cu o activitate foarte bogată și diversificată (http://www.link2nano.ro/acad/STMS/);
● Fondarea și conducerea, ca redactor-șef, a revistei ROMJIST (Romanian J. of Information Science and Technology: https://www.romjist.ro/ ), care, în anul 2022, va împlini 25 de ani de la publicarea primului număr;
● Coordonarea colecției Micro și nanoteh-nologii la Editura Academiei Române;
● Coordonarea capitolului „Micro și nanoelectronica” din „Știința și tehnologia informației în România” (https://acad.ro/bdar/STI/d0526-STI-Romania.pdf ) și a volumului „Școala românească de micro şi nanoelectronică” (http://www.link2nano.ro/acad/RSMNE/Civilizatie_romaneasca_Final_tipografie.pdf), ambele menite să promoveze cu generozitate și acuratețe contribuția cercetătorilor români la dezvoltarea domeniului, în țară și în lume.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite