Revista >> Martie 2021 [Nr. 232] >> IT&C

Conturarea ecosistemului blockchain în România

Alexandra Cernian – Lector universitar, Facultatea de Automatica si Calculatoare

19 Martie 2021

Europa se dezvoltă ca un ecosistem puternic blockchain. EU Blockchain Observatory and Forum a publicat în 2020 raportul „EU Blockchain Ecosystem Developments”, în care prezintă o analiză a celor mai recente dezvoltări tehnologice, de piață și de reglementare în cadrul ecosistemului blockchain al UE. În clasificarea realizată se ține cont de două dimensiuni: maturitatea nivelului de reglementare și maturitatea ecosistemului din fiecare țară. În fruntea clasamentului se află Estonia, Malta, Cipru si Elveția. Unde se clasează România? Cum ne-am obișnuit deja - la coada clasamentului - în stadiu incipient de dezvoltare din ambele perspective (alături de Belgia, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Croatia, Cehia și Slovacia), dar având o bună dinamică în 2020, pe mai multe componente.

Evenimente
În iunie 2019, România a devenit prima țară din Europa de Sud-Est care a găzduit un summit blockchain. Tot în 2019, Cluj-Napoca a găzduit 2 evenimente mari:
❒ Mindchain – un eveniment de 2 zile cu speakeri internaționali organizat de Business Review – care a explorat intersecția dintre blockchain și AI.
❒ Transylvanian Crypto Conference – un eveniment de 3 zile cu discuții, mese rotunde și dezbateri despre Bitcoin.

La capitolul evenimente și conferințe, peisajul a fost destul de dinamic pe zona blockchain în ultimii ani. Cel mai recent a fost Blockathon (februarie 2021) - un hackathon online axat pe atragerea minților luminoase din comunitățile blockchain și de start-up-uri pentru a contribui la digitalizarea proceselor din sectorul public. Hackathonul a fost organizat de Cluj Startups & Spherik Accelerator și sprijinit de B-hub Blockchain for Europe, un proiect finanțat de Comisia Europeană, prin Horizon2020, sub umbrela Startup Europe.

Academic
La nivel global, mai mult de 50% dintre universitățile de profil oferă deja cursuri de blockchain și criptomonede. Un aspect încurajator este că și România începe să se alinieze acestui trend și încep să apară oferte educaționale pe blockchain.
❒ Studenții Facultății de Automatică și Calculatoare a Politehnicii București vor putea studia, la masterat, un curs de blockchain susținut de o firmă fondată de antreprenori români. Universitatea Politehnica din București și Modex au încheiat un parteneriat de colaborare în domeniul cercetării științifice și educației. În urma acestui parteneriat academic, Modex va contribui la dezvoltarea unui curs de blockchain în programul de master „Managementul și protecția informației” (MPI) la Facultatea de Automatică și Calculatoare.
❒ Universitatea de Vest din Timișoara a demarat programul de studii postuniversitare „Antreprenoriat în Blockchain”, primul program postuniversitar în acest domeniu din țară.
❒ Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca au introdus de asemenea, în 2020, cursuri de blockchain în curriculă.
❒ Academia de Studii Economice din București a înființat un laborator de blockchain, în parteneriat cu Modex.

Acest aspect este încurajator, având în vedere căblockchain este în topul celor mai căutate specializărilanivel internațional (conform unui raport LinkedIn din 2020), alături de Cloud Computing, Inteligență Artificială, Big Data, Machine Learning, Robotică. Potrivit Indeed.com, în ultimul an cererea de ingineri blockchain a crescut cu 700% (Indeed.com).

Această dinamică a determinat adoptareaRezoluției Parlamentului European, din 3 octombrie 2018, care încurajează statele membre să includă studiul tehnologiilor emergente, cum este și blockchain, în planurile de învățământ universitar.

Business
Statisticile din 2020 numărau 27 de startup-uri de blockchain în România, care au ridicat fonduri de aproximativ 20 milioane euro. În 2018 s-au înființat cele mai multe comapanii care propun soluții blockchain și unele dintre ele s-au făcut deja remarcate și au reușit să atragă investiții (OncoChain, Swazm, Elrond, Modex, Aurachain, etc.). Dintre acceleratoarele de business, Techcelerator și Early Games Venture au susținut cel mai activ inițiativele blockchain.

Proiecte reper pentru potențialul blockchain în România
2020 a fost un an în care s-au făcut remarcate câteva proiecte blockchain în mod special.
1. Elrond, al doilea unicorn românesc
Elrond – start-up sibian care dezvoltă o tehnologie blockchain – a devenit al doilea unicorn românesc, după UiPath. Moneda lor digitală, eGold (ELGD), are în prezent o capitalizare de piață de peste 2 miliarde dolari, iar moneda are în acest moment o valoare de 120 euro și a avut la începutul lunii februarie un vârf, când a depășit 170 euro. Sunt în circulație 17,1 milioane de monede eGold, adică 54% din stocul maxim care poate fi creat. Criptomoneda Elrond se clasează
acum pe locul 40 la nivel global în topul monedelor digitale.
Compania a lansat și Maiar, primul portofel digital românesc bazat pe blockchain, ca alternativă la aplicațiile de plăți existente pe piață, inclusiv Revolut sau PayPal. Aplicația are deja peste 100.000 de utilizatori și majoritatea dețin deja eGold. Recent. Netopia a anunțat că va integra eGold, astfel că cei 30.000 de comercianți înrolați în sistemul Netopia vor putea accepta eGold ca metodă de plată.

2. Primul sistem blockchain la nivel european pentru stocarea diplomelor din învățământul superior
UEFISCDI a lansat în 2019 primul proiect pilot dezvoltat pe tehnologia blockchain pentru gestionarea diplomelor emise în sistemul de învățământ superior din România. Sistemul are în centru absolventul, care va deține control asupra documentelor și va decide cui permite acces pentru a le vizualiza: un viitor angajator, de exemplu. Sunt puse în valoare principalele caracteristici ale tehnologiei blockchain - securitate, trasabilitate și imutabilitate - pentru a simplifica procesul, a crește încrederea și a reduce birocrația. Arhitectura propusă este de tip blockchain privat, cu noduri deținute de universități și alte organizații publice. Accesul unei terțe părți, de ex. Angajatori, se face printr-o pagină web gestionată de Ministerului Educației, dar numai în baza deciziei absolventului (prin token-uri de autorizare).