Revista >> Aprilie 2021 [Nr. 233] >> Cercetare & Invatamant superior

România-Agenția Spațială Europeană: prezentul mai puțin fericit al unui acord internațional

Toma Roman Jr.

20 Aprilie 2021

România nu a plătit în ultimii ani cotizația de Stat Membru al Agenției Spațiale Europene (ESA), acumulând datorii de 97 de milioane de euro. Dr. fiz. Marius-Ioan Piso, președintele și directorul executiv al Agenției Spațiale Române (ROSA), ne-a acordat un interviu în care ne-a explicat cum s-a ajuns în această situație și în ce fel se poate remedia problema.

România este din 2011 membră a ESA. Ce avantaje a adus această afiliere cercetării din România?
Spațiul cosmic a fost o preocupare veche a științei românești. Fizicienii și astronomii români au fost implicați încă din anii ’60-70 în cercetări internaționale pe acest domeniu. Având în vedere contextul politic al acelor ani, România a luat parte la Intercosmos, un program complex de cercetare al țărilor socialiste. Am trimis atunci experimente pe mai mulți sateliți, fiecare dintre acestea deschizând noi direcţii de cercetare în Romania, ce aveau să fie consolidate ulterior. Am trimis, de asemenea, primul și până acum singurul român în spațiu, Dumitru Dorin Prunariu. În 1981, acum 40 de ani, România era a 11-a țară din lume care reușea să trimită un om în spațiu. Chiar și în acea perioadă, România a fost printre primele state est-europene care a semnat colaborări cu NASA, în anii ’70, preluând şi prelucrând imagini de la sateliţii americani. România avea, de asemenea, acorduri şi cu ţări din vestul Europei, precum acordul cu Franţa, prin care specialiştii români au fost trimiși la Toulouse pentru a se pregăti în domeniul teledetecţiei satelitare.
După înlăturarea regimului comunist din Europa, chiar în ianuarie 1990, cei implicați în cercetarea spațială românească au cerut noului guvern să se constituie o agenție spațială, pe baza infrastructurii existente. Astfel a fost înființată Agenția Spațială Română. Era firesc să ne orientăm spre ESA. După doi ani, în 1992, am încheiat un acord de colaborare cu ESA, ratificat de parlament, moment care a deschis calea pentru participarea românească la mai multe proiecte de cercetare, împreună cu alte ţări europene. Din 2006 am devenit „stat european cooperant”, calitate care a permis cercetătorilor români să se implice și mai activ în misiuni ESA precum Planck, CoRoT și SOHO. În această perioadă am trimis și primul experiment la bordul Stației Spațiale Internaționale. În 2011 România a devenit stat membru cu drepturi depline al ESA.
Am dobândit acest statut în urma unui proces de evaluare și monitorizare pe parcursul căruia am dovedit că avem capacitatea de a lucra - științific, tehnologic și industrial - la standardele impuse ESA.
Nu a fost nimic politic, ci a ținut pur și simplu de evaluarea capacităților naționale.

Cum a funcționat colaborarea cu ESA dinacel moment?
Conform Acordului de aderare a României la Convenția ESA (Acordul de aderare a României la ESA), România are obligația să contribuie la bugetul ESA cu o sumă care se calculează proporțional cu Produsul Național Net. Acestă contribuție se întoarce în țarăpeprincipiul „fair return” princontractepe care entitățile juridice române le semnează cu ESA.
Alte două aspecte importante sunt cele legate de proprietatea intelectuală generată de aceste contracte, proprietate intelectuală care rămâne părții române, precum și garantarea accesului organizațiilor din România la întreaga bază de date tehnologice a ESA.
Apartenența la ESA înseamnă o piață asigurată pentru competențele și capabilitățile naționale prin proiecte, pentru care este asigurată stabilitate în derularea și finanțarea acestora.

Concret, care au fost principalele câștiguri?
1100 de contracte de muncă cu normă întreagă, luând în calcul doar aspectul social.
Economic, avem 170 de entități din România care se califică să lucreze cu ESA, îndeplinind standardele se exigență ale ESA. În prezent sunt 87 de organizații din România care derulează proiecte cu ESA.

În ce programe și proiecte mai importante ale Agenției Spațiale Europene sunt implicate entități românești?
Suntem implicați în câteva programe științifice mari, cum ar fi Euclid, un telescop spațial ce va măsura forma 3D a peste un miliard de galaxii, printre altele, Planck, un satelit dedicat studiului originii și evoluției Universului, și misiunea spre Jupiter, JUICE. Am fost și suntem implicați și în programul lansatoarelor europene, steagul românesc fiind pe ultima rachetă europeană, Ariane 6, rodul unei cooperări între 12 țări. Am participat la fabricarea rachetei Vega C, o rachetă mică, dar extrem de fiabilă. Am contribuit la naveta spațială automată Space Rider, suntem implicați în tehnologia viitoarei platforme AdamP, un vehicul sub-orbital care poate coborî, de exemplu, pe Marte și care poate transporta diverse echipamente sau recupera trepte de rachete. Proiectul AdamP este un proiect propus și realizat (integral) de România.

Avem un rol important în construirea unor componente de sateliți necesari pentru observarea Terrei. Împreună cu alte trei țări suntem implicați în fabricarea satelitului Altius, care va măsura concentrația de ozon stratosferic și a altor gaze care afectează calitatea aerului. Suntem implicați în fabricarea unor sateliți care monitorizează parametri esențiali pentru protecția mediului. Suntem parte din programul european Copernicus, finanțat de UE, ROSA asigurând managementul datelor pentru România provenind de la sateliții Sentinel ai programului Copernicus. Acest program monitorizează aspecte esențiale ale Terrei, de la atmosferă și oceane până la sol și păduri, cu aplicații în agricultura durabilă, monitorizarea defrișărilor, gestionarea dezastrelor naturale etc.
Aș mai menționa proiectul Neosat, un „satelit verde”, nepoluant, dezvoltat pentru comunicațiile prin satelit, și proiectul Novasat B, un satelit care poate fi programat de la sol și căruia i se pot controla emisiile de radiații. Trei componente ale acestuia se fac în România.

Văd că aveți de lucru și, implicit, contribuția României la bugetul ESA este returnată cu succes. În cazul acesta, cum de s-a ajuns în situația în care România nu și-a plătit contribuția la bugetul ESA ani la rând și datorează 97 de milioane de euro?
ROSA nu este finanțată de ESA, ci își asigură integral propriile venituri - nu primește bani de la bugetul de stat. Finanțarea ESA se adresează, în mod competitiv, entităților de cercetare și industriale care au capacitatea să lucreze în programe spațiale. Prin legea care a ratificat aderarea României la ESA, Agenția Spațială Română (ROSA) are toate atribuțiile necesare gestionării acestui acord, mai puțin cea bugetară. Plățile contribuțiilor se fac din bugetul ministerului responsabil cu domeniul spațial, în speță structura care gestionează activitatea de cercetare.
În ultimii ani, cercetarea a fost reorganizată de mai multe ori și a fost condusă de un număr mai mare de miniștri decât în mod obișnuit. Reprezentații ROSA au purtat discuții cu fiecare ministru din această perioadă, însă schimbările frecvente au dus la lipsa unei continuități la nivel decizional cu privire la situația obligațiilor de plată. În același timp, bugetul alocat cercetării a scăzut constant în ultimii ani, în timp ce alte state europene, inclusiv din Europa de Est, investesc și mai mult în spațiu.
Toate studiile economice au arătat că investițiile în domeniul spațial au un factor de multiplicare de peste 15. Cu alte cuvinte, orice leu investit în spațiu aduce în economie 15 lei. Estimările de piață arată că în următorii câțiva ani cifra de afaceri a economiei spațiale la nivel global va depăși 500 de miliarde de dolari, de la 350 de miliarde în prezent. Prin urmare, în domeniul spațial cercetarea-dezvoltarea este direct aplicată și valorificată în economie. Din acest motiv statele europene investesc masiv în acest domeniu. Există semnale puternice din partea Uniunii Europene cu privire la domeniul spațial. În bugetul actualei Comisii Europene apare pentru prima oară distinct și agregat Programul Spațial al UE, care în mod semnificativ e gestionat la nivel de DG (Directorat General), în același comisariat care se ocupă de digitalizare, competitivitate industrială sau industria de apărare. Pentru următorii șapte ani acestuia îi sunt alocați nu mai puțin de 14 miliarde de euro. În plus există sume semnificative destinate domeniului spațial în programul de cercetare sau în Digital Europe Program ori Connecting Europe Fund. Sperăm că și factorii de decizie politică de la noi vor acționa astfel încât România să rămână în acest tren. Să nu uităm că avem în țară precedentul de succes al industriei IT&C, unde, prin acțiuni politice guvernamentale susținute pe termen lung de toți actorii politici, un sector de nișă la acea vreme a devenit un pilon esențial al creșterii economice și competitivității României la nivel global.

Țării noastre, pentru datoriile acumulate, i s-a suspendat dreptul de vot în Consiliul ESA. Care sunt urmările?
ESA va menține această suspendare conform cu regulile sale, stabilite încă din 1975, până când România va efectua plăți în valoarea stabilită de aceste reguli. România - ca proporție de PIB - contribuie cu 1,16% din bugetul Agenției (ESA). De trei ani România nu mai poate vota în comitetele de program pentru propriile proiecte. De asemenea, fară votul nostru, al României, nu se poate obține unanimitate în deciziile ESA, cu consecințe formale importante în relațiile internaționale. Această situație, unică în istoria ESA din 1975 până în prezent, nu mai poate fi prelungită.

Concret, cum credeți că se va stinge datoria?
Soluția se află la responsabilul cu atribuțiile financiare în raport cu ESA, respectiv la Guvernul României prin Ministrul Cercetării, iar ea probabil că va lua forma unei scheme de plată eșalonată a datoriilor. Aspectul cel mai important este urgentarea demarării acestei scheme pentru ca România să-și păstreze poziția câștigată cu mult efort în cadrul ESA și să poată construi și dezvolta mai departe activitatea din acest domeniu care aduce beneficii economice, tehnologice și de capital uman.

Există riscul major ca România să fie exclusă din ESA?
Eu nu aș vedea acest risc astăzi. Deși neplătitoare, România este o țară importantă pentru mai multe din programele ESA. Riscul este de pierdere masivă a credibilității naționale. Este foarte greu să explici de ce nu plătim atunci când statisticile ESA spun că România este țara cu cea mai mare creștere relativă de PIB în ultimii zece ani. Sunt convins că factorii decidenți înțeleg importanța strategică a domeniului spațial și am speranța că o soluție va fi implementată cât mai curând posibil.