Revista >> Aprilie 2021 [Nr. 233] >> Cercetare & Invatamant superior

România-Agenția Spațială Europeană: prezentul mai puțin fericit al unui acord internațional

Toma Roman Jr.

20 Aprilie 2021

În 2021 vor exista competiții pentru programele generate de ESA în România?
Sistemul competițional e deschis tuturor statelor membre. România a avut parte în primii 8 ani de la aderarea la Convenția ESA de un program de dezvoltare prin care contribuția țării noastre se întorcea în industria de aici. În 2019 am semnat un acord de extensie a acestui regim, pentru care am avut sprijinul Guvernului și al Președintelui. Din păcate, însă, acest tratat nu a fost încă ratificat de către Parlament. Ministrul Cercetării a promis că va trimite cât mai repede tratatul la Parlament. Deja sunt întrebat de reprezentanții ESA de ce vrem să ne facem singuri rău.

Se preconiza alcătuirea unei strategii de dezvoltare a cercetării românești până în 2026. Aceasta încă nu a apărut. Un minister separat al cercetării nu mai există. Cât de mare este riscul blocării dezvoltării cercetării și inovării?
Avem într-adevăr nevoie de investiții mai mari, nu mai mici, în acest domeniu cheie pentru economia românească. În prezent, statul român oferă unele avantaje fiscale pentru cercetători, însă sunt mult mai multe măsuri care pot fi luate pentru a accelera acest domeniu. Implicațiile dezvoltării acestui domeniu de nișă de altfel nu țin doar de spațiu. Spre exemplu, scăzând numărul temelor de cercetare, se reduce și cel a conducătorilor de doctorate, fapt care duce la o depreciere a cotei universităților românești. Se poate produce un efect de domino, cu consecințe grave.

Cum se vede 2021 pentru ROSA?
Activitățile ROSA sunt planificate multianual și funcționează conform cu strategia proprie corelată cu proiectele naționale și programele ESA în derulare. Avem dezvoltare pe toate direcțiile de activitate. De exemplu, vă aflați lângă centrul „Space Traffic Management”, care monitorizează practic toți sateliții ESA să nuse ciocnească între ei sau cu alte obiecte în spațiu. Europa a dezvoltat acest consorțiu în care România este parte. Avem un sistem de 4 observatoare optice și suntem gata să facem operațional un radar foarte puternic, capabil să vadă și obiecte de câțiva centimetri în diametru în spațiu. Între 1 și 8 martie, unul dintre sateliții Galileo, care asigură practic sistemul GPS-ul european, foarte important pentru transporturi și cybersecurity, a fost în pericol să intre în coliziune cu o treaptă a rachetei Ariane 4, lansată în 1989. 42% din datele care au dus la evitarea coliziunii au fost furnizate de cercetătorii noștri de aici, ai ROSA.
Centrele ROSA pentru supravegherea traficului spațial, pentru monitorizarea dezastrelor și a infrastructurilor critice sunt operaționale și își extind activitățile. Centrul pentru imagini de la sateliții Sentinel ai programului Copernicus este funcțional și devine curând operațional.
Agenția Spațială Română desfășoară activitatea normală de coordonare și colaborare împreună cu industria și cercetarea națională, cu ESA, cu entități și programe europene și internaționale.
Avem, deci, de lucru.n